Cine a câștigat Premiul Nobel pentru Chimie pe anul 2025
Cercetătorii Susumu Kitagawa, Richard Robson și Omar Yaghi au fost distinși cu Premiul Nobel pentru Chimie 2025 pentru crearea unor structuri moleculare inovatoare care pot capta apă, gaze sau poluanți. Descoperirile lor deschid calea către noi tehnologii verzi și materiale inteligente.
O nouă eră în chimia materialelor
Premiul Nobel pentru Chimie din acest an a fost acordat celor trei cercetători care au pus bazele unei ramuri revoluționare a științei moderne: structurile metal-organice (MOF – Metal Organic Frameworks). Prin combinarea ionilor metalici cu molecule organice, laureații au reușit să creeze rețele tridimensionale cu goluri interne, capabile să capteze și să elibereze substanțe la scară microscopică. Aceste materiale au proprietăți spectaculoase: pot absorbi dioxid de carbon, pot colecta apă din aerul arid sau pot fi folosite pentru depozitarea hidrogenului – un pas esențial pentru dezvoltarea energiilor curate.
Cum a început totul
Primele experimente datează din 1989, când Richard Robson a combinat ioni de cupru cu o moleculă organică în formă de cruce, obținând un cristal ordonat, cu goluri interne asemănătoare unei rețele de diamante. Acea structură promitea mult, dar era instabilă. În anii următori, Susumu Kitagawa și Omar Yaghi au reușit să transforme ideea într-o metodă solidă de construire moleculară.
Între 1992 și 2003, ei au demonstrat că aceste structuri pot fi flexibile, stabile și programabile, permițând chimiei să proiecteze materiale complet noi – cu funcții definite la nivel atomic. Astăzi, mii de variante de MOF-uri sunt folosite în cercetare, industrie și mediu, fiind considerate un pilon al viitorului sustenabil.
De la purificarea apei la stocarea energiei
Descoperirile celor trei laureați nu sunt doar teoretice. MOF-urile create de ei pot:
- captura dioxidul de carbon și alți poluanți din aer;
- extrage substanțe toxice sau PFAS („chimicalele veșnice”) din apă;
- recolta vapori de apă în deșert, transformându-i în apă potabilă;
- stoca hidrogen sau alte gaze în siguranță;
- accelera reacții chimice, funcționând ca niște catalizatori inteligenți.
„Structurile metal-organice oferă oportunități uriașe pentru dezvoltarea materialelor personalizate, adaptate nevoilor planetei”, a transmis Heiner Linke, președintele Comitetului Nobel pentru Chimie.
Primul Premiu Nobel pentru Chimie a fost acordat în 1901 lui Jacobus Henricus van ’t Hoff, pentru descoperirile fundamentale privind dinamica chimică. De atunci, distincția a fost oferită de peste 190 de ori, recompensând inovații care au schimbat fața științei moderne – de la legăturile chimice (Linus Pauling) și cvasicristalele (Daniel Shechtman), până la editarea genetică CRISPR (Emmanuelle Charpentier și Jennifer Doudna) sau predicția structurii proteinelor (Demis Hassabis și John Jumper).
În 2025, Premiul Nobel continuă tradiția recunoașterii curajului științific. Prin munca lor, Kitagawa, Robson și Yaghi au demonstrat că inovația nu se vede întotdeauna cu ochiul liber, dar poate remodela lumea la nivel molecular.
Cele mai mari descoperiri ale chimiei moderne s-au născut din colaborare și viziune globală. Cercetătorii japonez, australian și american care împart Nobelul pentru Chimie 2025 arată cum știința depășește granițele și limbile, transformând ideile în soluții reale pentru omenire.
