Cine are un loc de muncă sigur în faţa inteligenţei artificiale? „M-am convins că cea mai sigură meserie din lume este cea de grădinar”
Pe măsură ce inteligența artificială avansează, întrebarea care revine obsesiv este dacă mai există meserii sigure. Editorialistul Financial Times, Tim Harford, pornește de la o glumă internă pentru a demonta temerile și a introduce o analiză nuanțată: „M-am convins că probabil cea mai sigură meserie din lume este cea de grădinar”, i-a spus Martin Wolf, reputatul comentator economic.
A doua zi, însă, FT publica un articol despre „grădini cultivate de AI”, cu sperietori laser și roboți de plivit.
Dincolo de umor, Harford arată că AI-ul nu înlocuiește meseriile, ci doar le modifică structura. Important nu e doar ce poate face o tehnologie, ci și cum reconfigurează pachetul de sarcini ce formează un loc de muncă.
Ce contează: sarcina sau meseria?
„Majoritatea locurilor de muncă sunt ansambluri de sarcini interconectate”, scrie editorialistul Financial Times.
Un grădinar, de pildă, face de toate: tunde, plivește, proiectează și... comunică delicat cu clienții.
AI-ul poate prelua multe sarcini, dar nu și întregul context în care acestea se desfășoară. Meseria nu dispare, ci se transformă.
Pentru a înțelege cum se produce această transformare, Harford aduce două exemple.
Foaia de calcul digitală a eliberat contabilii de sarcini repetitive și le-a permis să devină mai creativi.
„Cine nu vrea un contabil creativ?”, se întreabă cu umor editorialistul.
În schimb, unitatea Jennifer, o cască de ghidare pentru lucrători în depozite, a eliminat orice efort cognitiv, reducând meseria la un automatism obositor.
Concluzia? „AI-ul poate face o muncă plictisitoare şi mai plictisitoare şi o muncă interesantă şi mai interesantă.”
Când AI-ul îți schimbă salariul
Cercetătorii MIT David Autor și Neil Thompson aduc o nuanță esențială: două meserii asemănătoare pot fi afectate total diferit de automatizare.
Atât funcționarii contabili, cât și cei de inventar făceau sarcini repetitive. Totuși, după apariția AI-ului, primii au ajuns mai bine plătiți, iar ceilalți, mai slab. De ce?
„Majoritatea locurilor de muncă nu sunt colecţii aleatorii de sarcini fără legătură între ele”, scrie Harford.
Dacă AI-ul elimină partea de calcul, în cazul contabilului rămâne analiza, adică exact ceea ce face meseria mai complexă.
În schimb, la funcționarul de inventar rămâne doar aranjarea pe raft. Aceeași tehnologie a dus, deci, la rezultate opuse.
AI-ul: aliat sau rival?
„Îngrijorarea firească pentru oricine speră să aibă un loc de muncă peste cinci ani este ce ar putea face AI-ul acelui loc de muncă”, punctează editorialistul.
El propune o întrebare simplă, dar revelatoare: va prelua AI-ul partea calificată sau partea necalificată a muncii tale?
Răspunsul la această întrebare poate sugera nu doar viitorul salariului, ci și calitatea vieții profesionale. În unele cazuri, cum ar fi brainstormingul, AI-ul poate fi un partener util. În altele, poate elimina singura parte interesantă a unui job.
Iar grădinarul, ironizează Harford, „are nevoie de un secretar AI, care să scrie și să editeze. Iar tehnologia pentru asta există deja.”
