Inovație într-o țară exotică: părul uman este folosit pentru protejarea oceanelor. Cum funcționează această tehnologie

O nouă inițiativă ecologică folosește părul uman pentru a contribui la protejarea oceanelor, construind bariere din șuvițe donate pentru a proteja anumite porțiuni ale litoralului brazilian împotriva poluării cauzate de scurgerile de petrol.

Inovație într-o țară exotică/sursă foto: arhivă

Cum funcționează tehnologia

Această tehnologie, utilizată deja în alte țări precum Chile și Statele Unite ale Americii, a inspirat-o pe Mariana Robrahn, fondatoarea organizației neguvernamentale (ONG) Fiotrar, să creeze și să dezvolte acest proiect în Brazilia, potrivit Euronews.

Testele au fost efectuate pentru prima dată în Enseada de Bom Jesus, pe malul Golfului Guanabara din statul Rio de Janeiro, unde exista deja o barieră de reținere a deșeurilor.

„Aceste filtre sunt fixate pe bariera plutitoare portocalie care reține deșeurile, iar noi o folosim ca suport pentru bariera Fiotrar”, explică inginerul de mediu Ana Beatriz Gonçalves, responsabilă cu întreținerea săptămânală a noilor bariere.

Astfel, în Golful Guanabara, în locul bărcuțelor cu echipaje care aruncă plase pentru a prinde pește, este acum obișnuit să vezi un fel de cilindru umplut cu păr, cunoscut și sub numele de „pătură”, aruncat în apă pentru a forma o barieră care reține petrolul, biodieselul și alte substanțe poluante.

Barierele pot rămâne în mare până la patru luni, captând poluarea „provenită de la nave, deversări ilegale și alte surse de contaminare”, explică chimista Caroline Carvalho.

Cum s-a născut proiectul

Proiectul a luat naștere într-o țară cu un număr mare de saloane de coafură, ceea ce îi conferă un potențial semnificativ, întrucât materia primă principală este practic inepuizabilă. Un mare de saloane de coafură donează părul tăiat care nu va fi folosit pentru confecționarea perucilor, în vederea producției acestor „pături ecologice”.

Blana animalelor poate fi, de asemenea, utilizată pentru filtrarea și absorbția uleiului. Blana are o structură fibros‑poroasă, cu cuticule care captează uleiul și îl rețin în interiorul firelor.

Datorită acestei structuri, blana poate absorbi cantități foarte mari de ulei raportat la greutatea ei, uneori chiar mai mult decât părul uman, în funcție de specie. Firele de blană sunt flexibile, se compactează ușor și creează o masă densă, ideală pentru formarea unor „pături” sau cilindri care pot fi aruncați în apă pentru a opri răspândirea poluării.

Mariana Robrahn, fondatoarea ONG-ului, nu este străină de utilizarea părului în scopuri caritabile: în 2013, ea a lansat proiectul de solidaritate „Cabelegria”, care vizează confecționarea de peruci din păr donat pentru pacienții cu cancer.

Scurgerile de petrol afectează perscuitul

Din cauza traficului maritim intens, cu nave care vin și pleacă în mod constant, Golful Guanabara se confruntă de zeci de ani cu diverse tipuri de poluare și, prin urmare, a fost ales ca unul dintre locurile în care se va testa proiectul.

Într-un interviu acordat agenției AP, pescarul local Sérgio Carvalho a descris grave problema poluării care afectează zona.

„Când ieșim la pescuit cu plase, dăm peste numeroase scurgeri de petrol care ne afectează munca. Petrolul rămâne la suprafață, dar afectează tot ce se află până la o adâncime de aproximativ un metru și jumătate. Peștii dispar”, a declarat acesta.

Speranța comunității de pescari, precum și a tuturor grupurilor ecologiste implicate în proiect, este că aceste bariere din păr vor ajuta la refacerea ecosistemelor și vor contribui la reducerea poluării din golf.

Impactul ecologic pe termen lung

Impactul ecologic pe termen lung al acestor bariere din păr este mult mai amplu decât simpla captare a uleiului de la suprafața apei. Tehnologia are potențialul de a transforma modul în care comunitățile maritime gestionează poluarea, iar efectele se pot vedea în ecosisteme, în biodiversitate și în sănătatea economică a zonelor afectate.

Pe măsură ce pătura din păr absoarbe hidrocarburile, cantitatea de petrol care ajunge în sedimente, în recife sau în zonele de reproducere ale peștilor scade considerabil. Acest lucru permite ecosistemelor să înceapă un proces natural de refacere.

Speciile sensibile la poluare pot reveni treptat, lanțurile trofice se pot reechilibra, iar diversitatea marină are șansa de a se restabili. În locuri precum Golful Guanabara, unde poluarea cronică a distrus habitate întregi, reducerea constantă a contaminării poate crea condițiile necesare pentru regenerarea pe termen lung.

Pentru comunitățile de pescari, impactul este direct. Dispariția peștilor din zonele afectate de scurgerile de petrol a dus la scăderea capturilor și la pierderi economice semnificative.

O tehnologie care reduce poluarea în mod constant poate contribui la repopularea golfului, la îmbunătățirea calității apei și revenirea speciilor comerciale. Pe termen lung, pescarii pot beneficia de resurse naturale mai stabile, ceea ce înseamnă venituri mai predictibile și o activitate economică aflată în creștere.