Țara care a lăsat în urmă epoca sovietică. Nivelul de trai a crescut spectaculos
O țară care a făcut parte din Uniunea Sovietică își rescrie rapid povestea economică și socială: Uzbekistanul, fostă republică sovietică între 1924 și 31 august 1991, raportează astăzi o creștere accelerată, nivel de trai în urcare și ambiții care îl împing spre liga economiilor mari ale lumii.
PIB de peste 133 de miliarde de euro și intrare în “Top 60” global
Potrivit informațiilor citate de Euronews, Produsul Intern Brut al Uzbekistanului a depășit 133 de miliarde de euro în 2025, pe baza estimărilor oficiale ale Fondului Monetar Internațional, menționate de președintele Șavkat Mirzioiev în discursul de sfârșit de an.
Practic, țara intră în rândul celor mai mari 60 de economii ale lumii, după un deceniu de expansiune constantă.
Diferența față de trecut este relevantă: în urmă cu nouă ani, economia era evaluată la aproximativ 56 de miliarde de euro. Creșterea nu a rămas doar pe hârtie, ci începe să se vadă în venituri, consum și investiții.
Un indicator cheie al schimbării este PIB-ul pe cap de locuitor: potrivit președintelui Mirzioiev, acesta a ajuns la 3.220 de euro în 2025, față de 1.750 de euro în 2017. Tot el a susținut că aproximativ cinci milioane de persoane au obținut un venit stabil în 2025, iar 1,5 milioane au depășit pragul sărăciei.
Pe fondul veniturilor în creștere, a urcat și consumul. Dacă în urmă cu cinci ani se cumpărau anual circa 210.000 de apartamente și 600.000 de mașini, în 2025 cifrele au ajuns la 270.000 de locuințe și un milion de vehicule. Mesajul este clar: piața imobiliară și cea auto simt o cerere mai puternică, alimentată de bani mai mulți în economie.
Economia se mută spre servicii și digital: “1 milion de programatori AI”
Un alt motor invocat este dezvoltarea serviciilor, inclusiv zona digitală. Gulasal Madrahimova, decan la Institutul de Textile și Industrie Ușoară din Tașkent, a subliniat că serviciile contribuie în prezent cu aproximativ 84 de miliarde de dolari (72,36 miliarde de euro) la PIB, iar accentul se mută pe servicii digitale. Ca exemplu, ea a indicat proiectul „1 milion de programatori AI”, despre care a spus că poate genera venituri de câteva ori peste media națională.
În discursul său, președintele Mirzioiev a punctat creșterea exporturilor cu 23% în 2025, până la 30,7 miliarde de euro, în pofida încetinirii comerțului mondial. La capitolul stabilitate financiară, rezervele de aur și valută au depășit 55 de miliarde de euro.
Și investițiile sunt la niveluri mari: investițiile străine au atins 39,7 miliarde de euro în 2025, iar investițiile totale au reprezentat 31,9% din PIB. Pe termen mai lung, în ultimii nouă ani, Uzbekistanul ar fi atras aproximativ 120 de miliarde de euro investiții străine, comparativ cu 4,1 miliarde de euro în 2017. Direcțiile prioritare: transfer de tehnologie, producție orientată spre export, eficiență energetică și formarea forței de muncă.
Reformele “au împins” creșterea: liberalizare, transparență, schimb valutar
Saidislombek Saidonov, șeful Diviziei de prognoză și modelare macroeconomică din Ministerul Economiei și Finanțelor, a explicat că PIB-ul ar urma să depășească 145 miliarde de dolari în 2025 și a precizat câteva repere macro: creștere estimată a PIB de aproximativ 7,5% în 2025, populație în urcare de la 32 la 38 de milioane și inflație în scădere la 7,3% în 2025.
În aceeași linie, el a atribuit evoluția unui pachet de reforme inițiate din 2017: deschidere și transparență mai mari, liberalizarea pieței și a schimbului valutar, transformarea întreprinderilor și băncilor de stat, plus inițiative precum „bugetul pentru cetățeni”, menite să crească rolul sectorului privat.
Pe partea de validare externă, FMI și ONU au prognozat o creștere economică de 7,3% pentru 2025, susținută de consum, investiții și producție industrială. Banca Mondială estimează că Uzbekistanul ar putea fi între primele trei economii în curs de dezvoltare cu cea mai rapidă creștere din regiunea Europei și Asiei Centrale în 2026.
Agențiile de rating Fitch și S&P Global au îmbunătățit ratingul suveran de la „BB-” la „BB”, iar Moody’s a revizuit perspectiva de la „stabilă” la „pozitivă”, invocând o stabilitate macroeconomică mai bună și progres în reforme.
Pe zona de date și guvernanță, Uzbekistanul a urcat puternic în Indicele inventarului datelor deschise (Open Data Watch): de pe locul 168 în 2016, până pe locul 11 în 2024, pe fondul alinierii la standarde statistice internaționale și extinderii accesului la date publice.
În indicatorii de guvernanță s-au raportat, de asemenea, îmbunătățiri: eficacitatea guvernului (de la 160 la 120), statul de drept (de la 182 la 153) și percepția corupției (Transparency International: de la 156 la 121). Clasificarea OCDE a riscului de țară ar fi fost ridicată de la categoria 6 la 5.
Antreprenori, mașini, avioane și turiști: mobilitate pe creștere
Transformarea se vede și în dinamica internă: numărul antreprenorilor înregistrați a crescut de la 213.000 în 2016 la aproximativ 1,2 milioane în 2025. Flota auto ar fi urcat de la circa două milioane la aproximativ cinci milioane de automobile.
În același timp, traficul aerian de pasageri a crescut de la 2,1 milioane la aproximativ 7,5 milioane, iar sosirile turistice internaționale de la două milioane la aproape 9,7 milioane. Inclusiv “puterea pașaportului” a avansat: numărul țărilor care oferă acces fără viză sau viză la sosire pentru cetățenii uzbeci a crescut de la 54 la 73, conform Indicelui global al pașapoartelor.
Pentru 2026, Uzbekistanul vrea să lanseze 228 de proiecte industriale în valoare de 13 miliarde de euro, cu extinderi în minerit, metalurgie, chimie, energie, producția de automobile, textile și farmaceutice.
Sunt menționate și proiecte mari: instalații de prelucrare a cuprului, fabrici de îngrășăminte și creșterea capacității de exploatare a aurului.
Obiectivele sunt și mai ambițioase: exporturi de 37 de miliarde de euro în 2026 (cu pondere mai mare de produse finite și semifinite) și un PIB de 220–230 de miliarde de euro până în 2030.
În următorii cinci ani, planul include atragerea a 166 de miliarde de euro investiții străine și crearea unui milion de locuri de muncă mai bine plătite, plus un program național pentru productivitate și eficiență energetică în industrie, cu sprijinul instituțiilor financiare internaționale.
