Topul țărilor cu cea mai mare infrastructură nucleară din lume. 400 de reactoare funcționează în 31 de țări, inclusiv România
Peste 400 de reactoare nucleare funcționează în prezent în 31 de țări, într-un context global marcat de revenirea interesului pentru energia atomică. La aproape patru decenii de la accidentul de la Cernobîl, energia nucleară revine în strategiile globale, pe fondul crizelor energetice și al presiunilor climatice.
Statele Unite și China domină clasamentul mondial, cu cel mai mare număr de reactoare operaționale și cu programe extinse de dezvoltare. Europa rămâne un actor important, cu Franța și Rusia în top, dar și cu state care își extind treptat capacitățile nucleare. România se află la coada clasamentului, cu doar două reactoare funcționale la Cernavodă, care asigură o parte din consumul național de energie.
Statele Unite și China domină noua hartă nucleară
Dezastrul de la Cernobîl din 1986 a alimentat temerile globale legate de energia nucleară și a încetinit dezvoltarea acesteia în Europa și în alte regiuni. La patru decenii distanță, însă, se observă o revenire la nivel mondial, tendință impulsionată puternic și de războiul din Orientul Mijlociu, scrie Associated Press.
Peste 400 de reactoare nucleare sunt operaționale în 31 de țări, în timp ce aproximativ 70 se află în construcție, semnalând o relansare globală a acestei tehnologii energetice. Energia nucleară asigură în jur de 10% din electricitatea globală, echivalentul a aproximativ un sfert din toate sursele de energie cu emisii reduse de carbon.
Reactoarele nucleare au înregistrat îmbunătățiri constante, fiind dotate cu sisteme de siguranță suplimentare și devenind mai ieftine de construit și operat. Deși Cernobîl și dezastrul nuclear de la Fukushima din 2011 au redus interesul pentru această sursă de energie, semnalele unei reveniri erau vizibile încă de acum câțiva ani, potrivit directorului executiv al Agenției Internaționale pentru Energie, Fatih Birol.
„Odată cu războiul din Orientul Mijlociu, sunt 100% sigur că energia nucleară revine”, a declarat acesta, adăugând că este percepută drept un sistem sigur de producere a electricității și că revenirea sa va fi puternică în America, Europa și Asia.
Statele Unite rămân lider mondial, cu 94 de reactoare operaționale, care asigură o pondere semnificativă din producția globală de energie nucleară.
China se află într-o expansiune accelerată, cu 58 de reactoare active și 33 în construcție, ceea ce o transformă în principalul motor al creșterii viitoare a capacității nucleare.
Washingtonul își propune extinderea capacității nucleare de patru ori până în 2050, în contextul tranziției energetice și al creșterii consumului electric.
Franța ocupă un loc central în Europa, cu 57 de reactoare, în timp ce Rusia, Coreea de Sud și India completează grupul marilor producători.
Aceste state își consolidează programele nucleare atât pentru securitate energetică, cât și pentru reducerea emisiilor de carbon.
În clasamentul global, după Statele Unite și China, urmează Franța, Rusia, Coreea de Sud și India, în timp ce Canada, Ucraina, Japonia și Marea Britanie completează lista marilor producători de energie nucleară.
„Lumea nu își poate alimenta industriile, nu poate răspunde cererii generate de inteligența artificială și nu își poate securiza viitorul energetic fără energie nucleară”, a afirmat luna trecută Thomas DiNanno, subsecretar de stat al SUA, potrivit APNews.
Revenirea energiei atomice
În Europa, energia nucleară revine în strategiile naționale, pe fondul volatilității piețelor energetice și al obiectivelor climatice.
Germania a renunțat complet la nuclear, însă Franța, Cehia, Finlanda și alte state continuă să mizeze pe această sursă de energie.
Statele din Europa Centrală și de Est își reconfigurează strategiile energetice, pe fondul dependenței de importuri și al presiunilor pentru decarbonizare. În același timp, investițiile în reactoare noi și tehnologii de generație avansată câștigă teren la nivel european.
România se situează printre statele cu capacitate nucleară redusă, având doar două reactoare funcționale la centrala de la Cernavodă.
Acestea contribuie semnificativ la producția de electricitate, însă țara rămâne dependentă de importuri și de alte surse de energie.
