„Avem aici mica noastră Chină”. Cum petrec asiaticii din România Noul An Chinezesc. Pregătesc mese tradiționale și își împodobesc casele
În timp ce în România timpul a smuls deja o bucată bună din 2025, la celălalt capăt al lumii, în China, Singapore, Taiwan, Malaezia, Filipine și Indonezia, în noaptea de 28 spre 29 ianuarie, se sărbătorește intrarea în Noul An. Comunitatea chineză din România, deși departe de casă, nu renunță la tradiții, iar reporterii Click! au fost să vadă cum s-au pregătit membrii ei pentru cea mai mare sărbătoare a anului.
Din 29 ianuarie, conform calendarului chinezesc, se intră în Anul Șarpelui de Lemn care se va termina pe 16 februarie 2026. Datele sărbătorii variază între sfârşitul lunii ianuarie şi începutul lui februarie, determinate fiind de ciclurile Lunii.
La chinezi, a serba Anul Nou nu înseamnă doar o zi. Este vorba de un festival care începe cu o săptămână înainte de ultima zi a anului vechi și se termină în a 15-a zi de la intrarea în noul an. Această sărbătoare poartă numele „Festivalul Primăverii” și în timpul ei, chinezii se salută cu „Chun Jie Kuai Le”. În românește cuvintele ar putea fi traduse ca „Distracție plăcută de Festivalul Primăverii”, urare folosită de toată lumea și în prima zi a noului an.
În perioada acestui festival, angajații au liber, nu sunt deschise decât zonele unde se poate petrece timpul liber, toată lumea se distrează.
Melissa Miao, din sudul Chinei, în România
La 27 de ani, Melissa Miao din Sichuan, sudul Chinei, deși trăiește de ani buni în România, nu uită de unde vine și cine este și sărbătorește cu evlavie Anul Nou ca la ea acasă, peste mări și țări. În restaurantul familiei ei, deschis la București în 1995, în fiecare an se simte când este „Festivalul Primăverii” și, cu cât se apropie trecerea dintre ani, locul se transformă mai mult în „Mica Chină”.
„Este obiceiul ca toți membrii să vină acasă din toate părțile lumii, indiferent unde ar fi și ce treabă ar avea. Mici sau mari, tineri sau bătrâni, toți participă la pregătirea bucatelor specifice. Ca și la români sunt alimente clasice care se fac”, își începe Melissa povestirea despre obiceiurile din Sichuan.
Cinci feluri de carne pentru noroc
În primul rând nu trebuie să lipsească preparate din cinci feluri de carne, toate împreună fiind sinonimul la noroc: pui, pește, vită, porc, oaie. Apoi, nu trebuie să lipsească nici „colțunașii”.„Aceștia sunt tot atât de importanți pentru chinezi în această perioadă cum sunt sarmalele pentru români de Sărbători. La pregătirea lor este obligatorie participarea întregii familii, de la cei mai mici la cei mai în vârstă. Apoi pe masă trebuie să fie tăiței chinezești, fie că sunt în supă, prăjiți, oricum, dar să fie”, ne-a descris managerul de la „Templul Soarelui” primele preparate care se pun pe masa de Sărbători.
La masă trebuie să fie neapărat și un pește, dar nu oricare și nu gătit oricum. „De obicei este vorba de un crap sau șalău, gătiți astfel: se ia peștele și se ține de coadă deasupra unei tigăi cu ulei încins. Se ia cu polonicul ulei încins și se pune sistematic de-a lungul peștelui ținut în aer până ce acesta capătă o crustă, apoi se lasă pe muchie câteva secunde în baia de ulei. La sfârșit se pune pa paltou cu sos, iar totul se numește pește gătit coadă de veveriță”, ne spune Cosmin Moroșanu, soțul Melissei, câștigat pentru totdeauna de bucătăria asiatică.
Alte feluri care nu lipsesc din meniul specific de Sărbători pentru chinezi sunt chifteluțele de pui cu sos dulce acrișor (Minge Bucurie), salata de urechi de lemn (din ciupercile cu același nume), rață prăjită, salată de burtă de vită și în sfârșit delicioasele felii de porc trase la tigaie denumite (porc hui guo).
Prăjituri din fasole roșie
„La desert pe masă se pun tăvi cu prăjituri grupate câte 6 (dorință pentru viitor) sau 8 (prosperitate). Sunt fie prăjituri cu fasole roșie, fie cu rădăcini de lotus sau cu fructe confiate, cu semințe de pepene. Apoi pe masă se pun fructe, mai ales mandarine, căci la chinezi este fructul emblematic al serii dintre ani, sinonim cu un eveniment fericit”, povestește înflăcărată chinezoaica ce stăpânește perfect româna.
Se bea ceai negru de plante
Masa de Sărbători nu ar fi completă și tradițională dacă de pe ea ar lipsi Pu Erh, ceaiul negru de plante denumit „inima Chinei”. Acesta se face prin oxidarea forțată a frunzelor plantei cu același nume timp de aproximativ o lună.
Obiceiul nr. 1: plicul roșu cu bani
Sărbătoarea trecerii în noul an nu este completă dacă adulții nu dau celor tineri din familie, indiferent de vârstă, un plic roșu cu bani (Hong Bao). „Spre deosebire de obiceiul Sorcovei de la români, la noi, copiii, indiferent de vârstă, primesc recompensa de la părinți sau bunici fără să spună nimic. Gestul se face în timpul mesei, în noaptea dintre ani”, ne-a mai împărtășit chinezoaica Melissa Miao.
Statuia Șarpelui de Lemn, montată la „Dragonul Roșu”
Și la „Dragonul Roșu”, cel mai mare complex de vânzare a produselor chinezești din țara noastră, dar și din Europa, comercianții așteaptă cu sufletul la gură să treacă în noul an. Aici, românii și chinezii au devenit în timp o mare familie. „În fiecare an sărbătorim alături de comunitatea chineză din complex „Festivalul Primăverii”, cunoscut și ca Noul An Lunar, ce marchează trecerea în noul semn zodiacal chinezesc. Anul 2025 este numit anul Șarpelui de Lemn în zodiacul chinezesc și vine o dată la 60 de ani. Anul Șarpelui de Lemn conturează în 2025 o perioadă de transformări profunde, oferind oportunități semnificative în plan personal, pentru proiecte pe termen lung pe care să le construiți cu răbdare. Ca în fiecare an, și acum am expus o sculptură a zodiei în care trecem și care ne va influența cu energiile sale pe toata durata anului”, ne-a explicat Ștefan Damian, unul dintre reprezentanții complexului din București.
