Guvernul a adoptat bugetul pe 2025. Ce precizări a făcut premierul Marcel Ciolacu
Guvernul a aprobat, sâmbătă, bugetul de stat pe anul 2025. Prim-ministrul Marcel Ciolacu a susținut la începutul ședinței că acesta prevede investiții de 150 de miliarde de lei. A punctat că este „un plus de 30 de miliarde faţă de anul trecut". A precizat că nu vor fi modificări de taxe și impozite. Amintim că acest buget a fost criticat de antreprenori.
S-a adoptat bugetul pe 2025
Guvernul României a adoptat bugetul pentru anul 2025 și l-a trimis Parlamentului pentru dezbatere în procedură de urgență. „Au fost pe ordinea de zi trei proiecte de lege, pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2025.
Proiectul de lege al bugetului de stat pe anul 2025 şi Proiectul de lege al bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2025. Toate trei au fost aprobate de Guvern şi trimise către Parlament în procedură de urgenţă”, a declarat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin, la finalul şedinţei de Guvern.
Proiectul de buget pentru 2025 nu va aduce modificări de taxe și impozite
Premierul Marcel Ciolacu a anunțat sâmbătă, în debutul ședinței de Guvern, că proiectul de buget pentru 2025 nu va aduce modificări de taxe și impozite, dar va include sume importante pentru investiții și dezvoltare. Totodată, se reduc cheltuielile statului cu 0,5 puncte procentuale.
„Adoptăm azi proiectul de buget pe 2025, unul fără modificări de taxe şi impozite. Este un buget de dezvoltare, ca şi anul trecut, în care investiţiile ajung la un nou record – 150 de miliarde de lei, un plus 30 de miliarde faţă de anul trecut”, a declarat premierul.
20% din cheltuielile totale vor fi direcționate către investiții
Conform lui Marcel Ciolacu, 20% din cheltuielile totale vor fi direcționate către investiții. „Asta se va vedea în creşterea PIB la 1.913 miliarde lei, iar la mijlocul anului viitor vom ajunge la un PIB de 2.000 miliarde lei, adică 400 miliarde euro, dublu faţă de anul 2018. Este un semn clar că România intră într-o altă ligă economică”, a adăugat premierul.
Guvernul a anunțat reducerea costurilor de funcționare a statului cu 0,5 puncte procentuale, ajustând cheltuielile de personal și cele pentru bunuri și servicii. „Protejăm în continuare puterea de cumpărare a românilor cu venituri mici. Am crescut din 1 ianuarie salariul minim la 4.050 lei. În 2025, câştigul salarial net va creşte cu 6,1%, peste nivelul inflaţiei de 4,4%. Am insistat să acordăm un sprijin financiar pentru pensionarii cu venituri mici şi îmi asum această decizie”, a precizat premierul, scrie libertatea.ro.
Planul bugetar include continuarea schemelor de ajutor de stat pentru IMM-uri
Planul bugetar pentru 2025 include continuarea schemelor de ajutor de stat pentru IMM-uri și economia națională. „Sunt zeci de miliarde de lei ţintite spre creşterea producţiei industriale locale. Mi-aș dori ca împreună să promovăm firme şi produse româneşti oriunde, chiar şi pe TikTok”, a spus Ciolacu.
Bugetul prevede alocări semnificative pentru infrastructură și fonduri europene: 11 miliarde lei pentru programele Anghel Saligny și PNDL ,8,2 miliarde lei pentru proiectele din PNRR, 3,3 miliarde lei pentru proiectele din fonduri europene.
Cea mai mare miză este exploatarea la maxim a fondurilor europene
„Cea mai mare miză a acestui buget este exploatarea la maxim a fondurilor europene disponibile. Este o alocare istorică de 4,6% din PIB, adică peste 17,5 miliarde euro. Sunt anii de vârf ai dezvoltării noastre folosind banii europeni şi voi pune o presiune uriaşă pe toată lumea să luăm aceşti bani”, a subliniat premierul.
Marcel Ciolacu a explicat că a cerut ca suma alocată investițiilor să depășească deficitul bugetar. „Asta înseamnă alte autostrăzi finalizate, construirea de noi spitale şi un sistem de educaţie mai performant”, a concluzionat premierul. Totodată, șeful Guvernului a anunțat că în luna ianuarie s-a înregistrat o colectare mai bună a veniturilor la buget.
Tanczos Barna: „Bugetul este unul cumpătat și echilibrat”
Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, a descris bugetul drept unul „cumpătat și echilibrat”, având un deficit de 7% și alocând același procent pentru investiții. Potrivit proiectului publicat de Ministerul Finanțelor, bugetul de stat este structurat astfel: venituri: 357,8 miliarde lei, cheltuieli: 744,5 miliarde lei (credite de angajament) și 500 miliarde lei (credite bugetare), deficit bugetar: 142,2 miliarde lei.
Bugetul urmează să fie transmis în Parlament săptămâna viitoare, odată cu începerea sesiunii ordinare. Premierul Marcel Ciolacu a anunţat că vineri s-au făcut „toate procedurile prealabile” pentru ca bugetul să poată fi adoptat sâmbătă, „într-o şedinţă specială de Guvern”. Mai multe voci au criticat proiectul de buget pentru 2025, iar Consiliul Economic și Social a dat aviz negativ acestui proiect.
Care sunt ministerele care beneficiază de o creștere bugetară
Ministerele care beneficiază de creșteri bugetare sunt: Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene Ministerul Transporturilor Ministerul Educației Ministerul Muncii Secretariatul General al Guvernului În schimb, instituții precum Ministerul Culturii, Ministerul Agriculturii, Ministerul Afacerilor Externe, Parlamentul și Administrația Prezidențială primesc bugete mai mici decât în 2024.
Creșteri pentru serviciile de informații Serviciile de informații beneficiază de majorări bugetare între 5% și 15%. Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) primește un buget cu peste 50% mai mare față de anul trecut. Ședința Guvernului începe la ora 10:00, sâmbătă, 1 februarie 2025.
Proiectul de buget, criticat
Consiliul Economic și Social a criticat și alocările care sunt insuficiente în anumite domenii și care stârnesc îngrijorări majore. De exemplu, suma de 3 miliarde de lei, care a fost prevăzută pentru bugetele ministerelor Energiei și Muncii pentru decontarea schemei de plafonare a prețurilor la energie electrică și gaze. Ei spun că nu acoperă reducerile de preț acordate în 2024 și nici prefinanțarea necesară pentru primele 3 luni din 2025.
În plus, CES a criticat și faptul că bugetul nu face nicio referire la ce se va întâmpla dincolo de luna aprilie, și că nu există o sumă alocată pentru schema de finanțare destinată consumatorilor vulnerabili, care ar urma să intre în vigoare de la 1 aprilie, sau pentru o eventuală prelungire a schemei de plafonare sub o anumită formă.
