Care este diferența între funeraliile de stat pentru Iliescu și funeraliile naționale ale Regelui Mihai I
Fostul președinte Ion Iliescu se află în stare critică, iar statul român a activat Comitetul pentru organizarea funeraliilor de stat. Anunțul a stârnit reacții virulente pe rețelele sociale, unde mulți cer ca România să nu onoreze oficial un lider trimis în judecată pentru crime împotriva umanității.
Dar care este diferența dintre funeraliile de stat de care va beneficia Ion Iliescu la moartea sa și, reglementate prin lege pentru foștii președinți, și funeraliile naționale de care a beneficiat Regele Mihai I.
Funeraliile de stat și funeraliile naționale
Legea română prevede că foștii șefi de stat pot beneficia de funeralii de stat, ceremonii care implică onoruri militare, salve de tun, depunerea sicriului în instituții-simbol și zile de doliu național.
Este un protocol oficial, reglementat prin Hotărâre de Guvern, care exprimă recunoașterea instituțională a rolului acelui lider în arhitectura statului.
Funeraliile naționale, în schimb, nu sunt reglementate legal și au un caracter preponderent simbolic.
Sunt marcate de participarea emoțională a populației, de prezența liderilor internaționali și de un consens public privind importanța personalității respective.
Regele Mihai I, deși nu a avut funeralii de stat în 2017, a beneficiat de un ceremonial național copleșitor prin amploarea prezenței populare.
În cazul lui Ion Iliescu, statul român a anunțat constituirea unui comitet pentru funeralii de stat, însă dezbaterile publice sugerează că s-ar putea opta pentru un ceremonial național, de o amplitudine mult redusă față de cel oferit Majestății Sale Regele Mihai.
Diferențele nu sunt doar de protocol, ci de semnificație: Regele Mihai a fost perceput ca simbol al demnității naționale, în timp ce Iliescu poartă povara acuzațiilor de crime împotriva umanității.
Crime împotriva umanității, mineriade și o istorie care nu se șterge
Ion Iliescu a fost pus sub acuzare pentru crime împotriva umanității în dosarul Revoluției din 1989, dosar aflat încă în lucru la Parchet, după ani de tergiversări.
În plus, fostul președinte este implicat în dosarul Mineriadei din iunie 1990, când forțele de ordine și minerii au fost aduși să reprime violent manifestațiile anticomuniste din Piața Universității.
Statul român a fost deja condamnat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru violențele din acea perioadă, dar Iliescu nu a fost niciodată condamnat definitiv.
Internat pe 9 iulie și diagnosticat cu cancer pulmonar, Iliescu se află în stare critică, iar contextul delicat face ca fiecare decizie privind ceremonialul funerar să aibă o încărcătură simbolică enormă.
„Organizarea unor funeralii naționale ar însemna ca memoria victimelor de la Revoluție și a celor de la mineriade să fie, pur și simplu, călcată în picioare.
Știu ce spune legea, dar și oamenii bătuți de mineri au dreptul la respect. Măcar atât, dacă nu la o reparație istorică, printr-o condamnare care trebuia dată în urmă cu decenii în urmă.
Președintele Dan Nicușor și prim-ministrul Bolojan au de cumpănit bine. Orice gest făcut acum are o valoare simbolică uriașă. Nu există nuanțe de gri.
Au de ales între memoria victimelor și cea a agresorului. Fiecare cuvânt, fiecare gest, fiecare pas pe care îl vor face acum vor intra în istorie. Ei decid cum vor vrea să fie amintiți”, a scris pe Facebook, profesorul de istorie Marcel Bartic.
