Care sunt cele 20 de motive care îţi dau dreptul să-ţi schimbi numele
Mii de concetăţeni au nume de animale, păsări, ţări, fructe, instrumente muzicale, organe anatomice, culori, copaci şi multe altele ciudățenii. Numele se poate schimba pe cale administrativă doar dacă persoana care solicită acest lucru are un motiv bine întemeiat.
În România, există mii de persoane care au nume ridicole, ciudate sau chiar obscene. În volumul, intitulat “În constelaţia numelui”, Paraschiv Peţu şi Ionel Torja (2011) au inclus şi o listă inedită a celor mai ciudate nume pe care le poartă românii.
În Anuarul Statistic al României figurau prenume ca Paracetamol, Termopan, Împărăteasa, Papanaş sau Televizor. Cele mai frecvente sunt: Ploșniță (99 persoane), Țânțar (49), Curcă (4.600), Păsărică (1.600), Bucă (2.996), Bucilă (228), Coi (3), Mortu (581), Pipi (226), Curu (6), Bounegru (611), Boubătrân (119), Puţică (244), Regulatu (27), Sfârc (16), Găinaţ (61), Bulan (7), Gunoi (50), Jegu (90), Nespălatu (71), Găleată (276), Castron (25), Belibou (507), Labă (880), Flocea (1.728), Sulică (540), Muia (233) sau Oasenegre (109).
Numele unei persoane se poate schimba, pe cale administrativă, în anumite situaţii. Conform celor de la Evidenţa persoanelor, numele cuprinde numele de familie şi prenumele.
- Numele de familie şi prenumele copilului găsit, născut din părinţi necunoscuţi, precum şi în situaţia în care copilul este abandonat de către mamă în spital, iar identitatea acesteia nu a fost stabilită în termen de 30 de zile de la constatarea abandonului, se stabilesc prin dispoziţia primarului comunei, oraşului, municipiului sau al sectorului municipiului Bucureşti, în a cărui rază a fost găsit copilul ori s-a constatat abandonul acestuia.
- Sunt considerate ca întemeiate cererile de schimbare a numelui în următoarele cazuri:
- când numele este format din expresii indecente, ridicole ori transformat prin traducere sau în alt mod;
- când persoana în cauză a folosit, în exercitarea profesiei, numele pe care doreşte să îl obţină, făcând dovada cu privire la aceasta, precum şi asupra faptului că este cunoscută în societate sub acest nume;
- când, din neatenţia ofiţerilor de stare civilă ori ca urmare a necunoaşterii reglementărilor legale în materie, au fost efectuate menţiuni greşite în registrele de stare civilă ori au fost eliberate certificate de stare civilă cu nume eronate, în baza cărora au fost eliberate alte acte;
- când persoana în cauză are nume de familie sau prenume format din mai multe cuvinte, de regulă reunite, şi doreşte schimbarea acestuia;
- când persoana în cauză poartă un nume de familie de provenienţă străină şi solicită să poarte un nume românesc;
- când persoana şi-a schimbat numele de origine străină într-un nume românesc, pe cale administrativă, şi doreşte să revină la numele dobândit la naştere;
- când părinţii şi-au schimbat numele pe cale administrativă, iar copiii solicită să poarte un nume de familie comun cu al părinţilor lor;
- când persoana în cauză solicită să poarte un nume de familie comun cu al celorlalţi membri ai familiei, nume care a fost dobândit ca urmare a adopţiei, a menţinerii numelui la căsătorie, a stabilirii filiaţiei ori a unor schimbări de nume aprobate anterior pe cale administrativă;
- când soţii au convenit cu ocazia încheierii căsătoriei să poarte numele de familie reunite şi ambii solicită schimbarea acestuia pe cale administrativă, optând pentru numele de familie dobândit la naştere de către unul dintre ei ori să revină fiecare la numele avut anterior căsătoriei;
- când persoana în cauză face dovada că a fost recunoscută de către părinte ulterior înregistrării naşterii, însă, întrucât nu a sesizat instanţa pentru încuviinţarea purtării numelui de familie al acestuia în timpul vieţii, nu există altă posibilitate de dobândire a numelui părintelui decât pe cale administrativă; când prenumele purtat este specific sexului opus;
- când persoanei i s-a încuviinţat schimbarea sexului prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă şi irevocabilă şi solicită să poarte un prenume corespunzător, prezentând un act medico-legal din care să rezulte sexul acesteia;
- când persoana în cauză a adoptat minori şi doreşte ca aceştia să poarte un alt prenume; când căsătoria a încetat prin moartea sau prin declararea judecătorească a morţii unuia dintre soţi, iar soţul supravieţuitor solicită să revină la numele de familie purtat anterior căsătoriei ori la numele de familie dobândit la naştere;
- când în urma divorţului un fost soţ revine la numele de familie purtat anterior şi care provine dintr-o altă căsătorie, de asemenea desfăcută prin divorţ, şi doreşte să poarte numele dobândit la naştere;
- când în urma încetării căsătoriei prin moartea sau prin declararea judecătorească a morţii unuia dintre soţi celălalt soţ se recăsătoreşte şi, ca urmare a desfacerii acestei căsătorii, acesta doreşte să poarte numele de familie dobândit la naştere;
- când fostul soţ doreşte să poarte numele de familie pe care l-a avut în căsătorie, pentru a avea un nume comun cu copiii încredinţaţi spre creştere şi educare, cu consimţământul fostului soţ, dat în formă autentică;
- când părinţii au divorţat, iar copiii încredinţaţi spre creştere şi educare unuia dintre părinţi, care a revenit la numele de familie avut anterior căsătoriei, solicită să poarte numele de familie al acestuia;
- când s-a desfăcut adopţia unei persoane căsătorite care are copii minori şi în urma desfacerii adopţiei persoana în cauză revine la numele de familie avut înainte de adopţie;
- când unul dintre soţi, la încheierea căsătoriei, a luat numele de familie al celuilalt soţ, nume pe care acesta l-a dobândit prin adopţie, iar ulterior încheierii căsătoriei are loc desfacerea adopţiei.
Cele mai ciudate nume din România
În Anuarul Statistic al României figurau prenume ca Paracetamol, Termopan, Împărăteasa, Papanaş sau Televizor.
Cele mai frecvente nume neobișnuite sunt: Ploșniță (99 persoane), Țânțar (49), Curcă (4.600), Păsărică (1.600), Bucă (2.996), Bucilă (228), Coi (3), Mortu (581), Pipi (226), Curu (6), Bounegru (611), Boubătrân (119), Puţică (244), Regulatu (27), Sfârc (16), Găinaţ (61), Bulan (7), Gunoi (50), Jegu (90), Nespălatu (71), Găleată (276), Castron (25), Belibou (507), Labă (880), Flocea (1.728), Sulică (540), Muia (233) sau Oasenegre (109).
În România trăiesc şi 22 de persoane care se numesc Ministru, iar alţi 10 români se mândresc cu numele Preşedinte.
Alte nume rare: Ticălos (4), Rău (606), Păcătos (11), Mucu (16), Sula/ Sulă (circa o mie), Beţivu (219), Prostu (1 persoană), Lopată (34), Patron (88), Nebunu (850), Blegu (515), sau Expertiza (1), Justiţia (2), Poliţia (3), Facultatea (2), Farmacia (1), Portocala (65), Lămâia (18) şi Semafor (1).
Alți români au preferat numele de personalități: Gagarin (11), Voronin (147), Putin (peste 400), Brejnev (8), Stalin (18), Rasputin (3).
Citește și:
