Ce județe vor pierde cei mai mulți angajați după reducerea cu 40% a posturilor din administrație. Analiza Guvernului
Premierul Ilie Bolojan a făcut publică o analiză a Guvernului care arată exact realitatea din administrația publică locală: multe primării nu își pot acoperi cheltuielile de personal din veniturile proprii. Conform datelor prezentate, reforma anunțată presupune o reducere efectivă de 13.098 de posturi ocupate, adică 10% din total. Pentru atingerea acestui obiectiv, este necesară însă o tăiere de 40% din numărul maxim de posturi admise prin lege.
Din cele 3.228 de unități administrativ-teritoriale (UAT) din România, peste jumătate, adică 1.655, vor fi nevoite să reducă personalul. Simulările prezentate de Guvern arată că orice reducere mai mică de 30% ar viza doar posturile neocupate și fictive, fără efecte reale asupra cheltuielilor.
În primele șase luni ale acestui an, costurile salariale din administrația publică au ajuns deja la 7 miliarde de lei, semnalând o presiune uriașă pe buget.
Impactul pe județe
Conform analizei oficiale, Bucureștiul și patru județe mari concentrează cele mai multe reduceri. Pe primul loc este Prahova care trebuie să taie 724, urmează Municipiul București cu 709 posturi, Argeș (649), Suceava (627) și Mureș (513).
La polul opus sunt următoarele județe: Bihor (53), Tulcea (60) și Bistrița-Năsăud (125) sunt cel mai puțin afectate.
Procentual, cele mai dure tăieri vor fi în Galați (17% din posturile ocupate), Argeș și Sălaj (16%), Mehedinți (15%) și Prahova (15%).
În schimb, Bihor și Tulcea pierd doar între 2% și 4% din posturi.
La nivel de primării, cele mai multe restructurări sunt în Buzău (69), Prahova (68), Dolj (65), Iași (65), Dâmbovița și Vrancea (câte 62).
Guvernul a publicat situația detaliată pentru fiecare județ și pentru fiecare UAT pe pagina oficială gov.ro/aal.
Bolojan: 7 miliarde lei cheltuiți în 6 luni pe salarii
Premierul Ilie Bolojan a explicat că pentru o reducere efectivă de 5% a personalului ar fi necesară o tăiere de 30% din numărul maxim de posturi, ceea ce ar afecta aproximativ 1.000 de localități.
În cazul unei reduceri de 15%, ar fi nevoie de un minus de 45% din baza totală, ceea ce ar însemna restructurări în aproape 2.000 de UAT-uri, adică 60% din țară.
„Vedem că între numărul maxim de posturi unde poate acţiona Guvernul şi numărul efectiv de posturi ocupate sunt 32% care înseamnă posturi care nici n-au fost înfiinţate sau posturi vacante.
Prin urmare, când reduci cu 25% înseamnă că nu atingi niciun post ocupat pentru că ajungi puţin deasupra lor. Când Ministerul Dezvoltării a propus o reducere de 25% ne-am dat seama că, de fapt, facem ce-am mai făcut, le spunem oamenilor că vom face reduceri ale căror efecte sunt aproape nule”, a precizat premierul.
„Numărul posturilor neînființate și vacante din totalul posturilor prevăzut prin lege la momentul de față este de 61.000, sau 32%. Orice reducere mai mică de 30% nu are decât efecte marginale.
O reducere de 25% față de normativul maxim ar însemna, în fapt, desființări de posturi fictive (diferența dintre normativul maxim și organigrame) și de posturi vacante”, arată analiza Guvernului.
În primele șase luni ale acestui an, costurile salariale din administrația publică au ajuns deja la 7 miliarde de lei.
„Dacă nu controlăm cheltuielile de personal ale statului, riscăm ca tot ce încasăm suplimentar să se ducă pe aceste costuri și să ne întoarcem anul viitor în aceeași situație”, a avertizat premierul.
Reforma anunțată urmează să fie pusă în aplicare gradual, cu accent pe reducerea posturilor supradimensionate și pe echilibrarea cheltuielilor la nivel local.
