Ce sărbătorim în Săptămâna Patimilor
Duminica Floriilor este şi prima zi din Săptămâna Patimilor, care ne aduce aminte de Patimile, Răstignirea şi Îngroparea Domnului. În această perioadă, Biserica invită pe credincioşi la rugăciune mai intensă, în fiecare seară oficiindu-se în biserici slujba Deniei. Fiecare zi din Săptămâna Patimilor are o semnificaţie deosebită, iar deniile pun în valoare acest lucru.
Luni
În Sfânta şi Marea Luni se face pomenire despre fericitul Iosif cel preafrumos, dar şi despre smochinul neroditor care s-a uscat prin blestemul Domnului. Prin istoria vieţii Patriarhului Iosif, pomenit de Vechiul Testament şi vândut, trădat de fraţii lui pe 30 de arginţi, ca şi Iisus de Iuda, suntem îndemnaţi să trăim în curăţenie, iar prin minunea uscării smochinului să aducem rod duhovnicesc. O cântare deosebit de frumoasă care are loc începând cu Denia de duminică seara până joi este troparul: “Iată Mirele vine în miezul nopţii şi fericită este sluga pe care o va afla priveghind; iar nevrednică este iarăşi cea pe care o va afla lenevindu-se. Vezi, dar, suflete al meu cu somnul să nu te îngreunezi, ca să nu te dai morţii şi afară de împărăţie să te încui; ci te deşteaptă grăind: Sfânt, Sfânt, Sfânt eşti, Dumnezeule! Pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi”.
Marţi
În această zi sunt pomenite două pilde deosebite: cea a celor zece fecioare şi cea a talanţilor, banilor. Prima asemuieşte intrarea în viaţa veşnică cu o nuntă. Hristos e Mirele care ne cheamă pe toţi la ospăţul Său de nuntă, dar pentru a intra împreună cu Mirele, trebuie îndeplinite condiţiile arătate în pilda celor zece fecioare: priveghere, feciorie şi untdelemn în candele. Sfinţii Părinţi înţeleg prin untdelemnul din candelele fecioarelor evlavia însoţită de milostenie. Biserica ne îndeamnă să fim mai atenţi la ostenelile trupeşti: post, nevoinţă, metanii, care bine făcute duc la subţierea trupului, la curăţare, la feciorie, fecioria fiind o sinteză a virtuţilor trupeşti, exterioare. Cântecul bisericesc al zilei ne spune acestea: ”La ceasul sfârşitului, suflete, gândind şi de tăierea smochinului temându-te, talantul cel dat ţie, cu iubire de osteneală lucrează-l, ticăloase, priveghind şi grăind: Să nu rămânem afară din cămara lui Hristos”.
Miercuri
Este ziua în care se pomeneşte femeia cea păcătoasă care a uns cu mir pe Domnul. Evanghelia lui Matei ne vorbeşte despre femeia păcătoasă care, la cina din casa lui Simon Leprosul, a turnat pe capul lui Iisus acel mir de mare preţ, cât pentru 300 de dinari de atunci, o zi de lucru fiind răsplătită cu un dinar. În imnul zilei se spune: “Femeia care era mai înainte desfrânată degrabă s-a arătat înţeleaptă, urând lucrurile păcatului celui ruşinos şi plăcerile trupului; aducându-şi aminte de ruşinea cea mare şi de osânda pedepsei, pe care o vor răbda desfrânatele şi risipitorii, dintre care cel dintâi fiind eu, mă îngrozesc, dar petrec în obiceiul cel rău, eu, nebunul. Iar femeia cea desfrânată, temându-se şi sârguindu-se, a venit degrabă grăind către Izbăvitorul: Iubitorule de oameni, Îndură-te, Izbăveşte-mă de întinăciunea faptelor mele”.
Joi
În Sfânta şi Marea Joi sunt prăznuite patru lucruri: sfânta spălare a picioarelor ucenicilor de către Domnul însuşi, Cina cea de Taină, rugăciunea cea mai presus de fire pe care Iisus le-a arătat-o ucenicilor în Grădina Ghetsimani şi vânzarea Domnului de către Iuda pentru 30 de arginţi. În această zi, Iisus Hristos a sărbătorit împreună cu ucenicii săi Paştele vechi iudaic, iar apoi a instituit Paştele cel nou, adică identificarea pâinii şi vinului cu Trupul şi Sângele Său. La Denia din această seară se cântă astfel: ”Când măriţii ucenici la spălarea Cinei s-au luminat, atunci Iuda cel rău credincios, cu iubire de argint bolnăvindu- se, s-a întunecat şi judecătorilor celor fără de lege pe Tine, Judecătorul cel drept, Te-a dat. Vezi, iubitorule de avuţii, pe cel ce pentru această spânzurare şi-a agonisit; fugi de sufletul nesăţios, cel ce a îndrăznit unele ca acestea asupra Invăţătorului. Cela ce eşti spre toţi bun, Doamne, mărire Ţie”. Azi se împărtăşesc cei care au postit şi s-au spovedit. Bolnavii şi fetele şi cei aflaţi în necaz înnoadă mătănii sau sforicele ce se poartă apoi ca talismane aducătoare de noroc. Nu se fac treburi casnice, cu excepţia vopsitului ouălor în roşu.
Vineri
Vinerea din Săptămâna Mare, numită şi Vinerea Neagră, se face pomenirea chinurilor şi batjocurii pătimite de Iisus Hristos. E ziua de doliu pentru creştini, cea a răstignirii Domnului. La Denia de joi seara, socotită ca fiind pentru ziua de vineri, se citesc cele douăsprezece Evanghelii (doar o dată pe an se citesc toate într-o singură slujbă. Tot acum se scoate Sfânta Cruce din altar şi este aşezată în mijlocul bisericii pentru închinare. În Vinerea Mare, coborâm in mormânt, împreună cu Hristos, pentru ca, mai apoi, să și înviem împreună cu El. Această coborâre și ridicare din groapa morții se face, în chip simbolic, prin trecerea pe sub masa aflată în mijlocul bisericii, pe care stă întins trupul mort al lui Iisus Hristos, întipărit pe Sfântul Epitaf. Cântecul zilei ne îndeamnă: ”Pe Cel ce s-a răstignit pentru noi, veniţi toţi să-L lăudăm, că pe Acesta L-a văzut Maria pe lemn şi a zis: Deşi rabzi răstignire, Tu eşti Fiul şi Dumnezeul meu”. Azi nu se frământă, nici nu se coace pâinea. Dacă plouă, se spune că anul va fi mănos, iar de nu, că va fi neroditor.
Sâmbătă
În această zi, prăznuim îngroparea trupească a Mântuitorului şi pogorârea Lui la iad, pentru izbăvirea de păcate a omenirii şi trecerea la viaţa veşnică. Prăznuirea Sâmbetei celei Mari şi Sfinte începe cu Denia Prohodului Domnului de Vineri seara. Aceasta este de fapt slujba înmormântării Domnului nostru Iisus Hristos. Prin ea e simbolizată ducerea la groapă şi odihna Domnului în mormânt. De aceea, şi ziua de astăzi trebuie să fie mai ales una de odihnă şi cugetare la marea bucurie a Învierii de a doua zi. Sâmbătă dimineaţa se săvârşeşte şi Liturghia Sfântului Vasile cel Mare, care ne îndeamnă la meditaţie, la tăcere şi rugăciune până când Mântuitorul Hristos va Învia biruitor, zdrobind puterea morţii şi a iadului. Astăzi se sacrifică mieii, se prepară drobul, friptura şi borşul. Tot azi se coc pasca şi cozonacii, care vor fi duşi la slujba de Înviere pentru a fi sfinţiţi.
