Ce se întâmplă dacă îți faci vaccinul când ești asimptomatic?
Știm că bolnavii de COVID-19 nu trebuie să se vaccineze. Ce se întâmplă, însă, cu cei asimptomatici? Pățesc ceva dacă își fac injecția, având boala? Este doar una dintre întrebările controversate la care au răspuns medicii și cercetătorii.
Asimptomaticii se pot vaccina, bolnavii nu!
Trebuie să facem diferența dintre infectare și boală, atrage atenția medicul Adrian Marinescu. Mai exact, bolnavii cu simptome nu se vaccinează, ceilalți da, și e chiar indicat. „Persoana care are o simptomatologie acută, indiferent dacă e vorba despre infecția cu SARS-CoV-2 sau nu, nu va face vaccinarea, o va amâna, este o regulă clară pentru orice vaccin. Dacă vorbim de cei care sunt asimptomatici, ei s-au infectat, dar nu s-au îmbolnăvit - e o diferență. S-a demonstrat din studii că nu interferă în niciun fel dacă se face vaccinarea, adică nu e nicio problemă, pentru că vor obține printr-un dublu mecanism anticorpii protectori”, a afirmat Adrian Marinescu, precizând totodată că nu este nevoie de testarea pentru SARS-CoV-2 înainte de vaccinare.
Vaccinul poate da efecte adverse pe termen lung?
La această întrebare controversată a răspuns Răzvan Cherecheș, profesor de sănătate publică la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca: „Nu, cel mai probabil. Nu avem persoane care să fi fost vaccinate de mult timp cu serul anti-Covid. Și atunci, ce putem face? Ne uităm la efectele adverse pe termen lung ale altor vaccinuri. Un studiu care a analizat timp de aproape 20 de ani reacții adverse ale 57 de vaccinuri (gripă, difterie, poliomelită, meningococ, rotavirus, papilomavirus, hepatită B etc.) a tras concluzia că vaccinurile sunt sigure. Peste 90% din reacțiile adverse pe termen lung au apărut în primele 60 de zile. acesta a fost și motivul pentru care Pfizer și Moderna a trebuit să aștepte 60 de zile de la vaccinarea celor din trialul 3 ca să poată primi aprobarea. În cei 20 de ani, a fost un singur vaccin care a fost retras după mai puțin de un an de la autorizare, vorbim despre vaccinul Rotashield, din cauza efectelor adverse, care au apărut în primele 60 de zile”.
Ministerul Sănătății explică ce înseamnă eficacitatea vaccinurilor
Ni se spune că unele vaccinuri au o eficacitate de 94%, altele de 95%. Ce să înțelegem din asta? Ministerul Sănătății explică pe larg cum se ajunge la aceste estimări și ce reprezintă ele: „Eficacitate 95% nu înseamnă, cum poate ar fi ușor de crezut, că în 5% din cazuri vaccinul dă greș și e inutil. De fapt, «eficacitate 95%» înseamnă că, prin comparație cu o persoană nevaccinată, o persoană vaccinată are un risc de 20 de ori mai mic să dezvolte COVID-19 simptomatic. Cum se ajunge la această estimare? Prin studii clinice. Spre exemplu, studiul care a stat la baza aprobării vaccinului Pfizer BioNTech a urmărit 43.448 de persoane, împărțite în două grupuri: cei cărora le-a fost administrat vaccinul și cei cărora le-a fost administrat placebo. Din primul grup, doar 8 au dezvoltat simptome specifice COVID-19, fiind confirmate prin testare RT-PCR. Din al doilea grup, 162 au dezvoltat simptome”.
Ce frici și nelămuriri au românii legat de imunizare
Cercetătorul Cristian Presură a organizat un sondaj pe Facebook, în care și-a întrebat cititorii care sunt cele mai mari temeri ale lor legate de vaccin. Apoi, cu ajutorul medicilor, a răspuns la cele mai frecvente nelămuriri. La întrebarea „vaccinul are efecte pe termen lung?” a răspuns Sandra Alexiu, președintele asociației Medicilor de Familie București-Ilfov: „Nu trebuie să ne temem că vaccinul ar produce cancer sau leucemii, asta nu s-a întâmplat niciodată. Pentru orice medicament se fac studii înainte de aprobare”. Unii cred că vaccinul a fost testat pe prea puțini oameni. Răzvan Cherecheș, profesor de sănătate publică, ne aduce aminte că pentru autorizarea oricărui medicament se solicită teste pe 3.000 de voluntari. Pfizer a folosit 43.000, Moderna 33.000, iar AstraZeneca 30.000, adică de 10 ori mai mult decât necesarul minim. Iar în ceea ce privește timpul scurt în care a apărut vaccinul, Vlad Mixich, expert în politici de sănătate, spune că tehnologia de tip ARN mesager nu e atât de nouă, fiind descoperită acum 15 ani.
