Cine va fi președintele României până la noul scrutin. Fost judecător CCR: „Așa cum scrie în Constituție...”
Decizia Curții Constituționale de a anula întregul proces electoral pentru alegerea președintelui României deschide o nouă etapă de incertitudine politică și administrativă.
Conform fostului judecător al Curții Constituționale, Petre Lăzăroiu, următorii pași sunt esențiali pentru asigurarea continuității instituționale și organizarea unui nou scrutin.
Hotărârea Guvernului, primul pas esențial
„Guvernul trebuie să dea o Hotărâre în care să stabilească noii parametri ai alegerii președintelui. Adică să stabilească datele, competitorii etc.,” a explicat Petre Lăzăroiu, vineri, pentru News.ro. Această măsură este necesară pentru reluarea procesului electoral în condiții legale și transparente.
În acest context, Guvernul trebuie să fixeze o nouă dată pentru alegeri și să asigure respectarea cadrului constituțional. Comunicarea clară și promptă a acestor decizii este vitală pentru a evita o criză de legitimitate politică.
Ce se întâmplă cu mandatul președintelui în funcție
Mandatul actualului președinte al României expiră în această lună, ceea ce ridică întrebarea: cine va prelua atribuțiile prezidențiale până la alegerea unui nou șef de stat?
Potrivit Constituției, în cazul vacantării funcției prezidențiale, președintele Senatului devine președinte interimar.
„Dacă alegerile parlamentare sunt validate, și deja am înțeles că mandatele au fost validate, Parlamentul își va alege structurile, respectiv președintele Senatului, președintele Camerei Deputaților, chestorii etc., și atunci sigur că se poate numi, așa cum scrie în Constituție, un președinte interimar. Adică președintele Senatului să ia locul președintelui ieșit din mandat,” a explicat Petre Lăzăroiu.
Anularea alegerilor, o decizie fără precedent
Decizia Curții Constituționale a fost luată vineri, în unanimitate. Potrivit comunicatului oficial, procesul electoral va trebui reluat în integralitate.
Motivele anulării nu au fost detaliate public, dar impactul este semnificativ, având în vedere complexitatea organizării unor noi alegeri într-un timp scurt.
Această situație pune la încercare capacitatea instituțiilor statului de a gestiona o tranziție fără precedent.
Alegerea rapidă a unui președinte interimar, validarea procesului electoral pentru noul scrutin prezidențial și menținerea încrederii cetățenilor în instituții sunt provocări imediate pentru Guvern și Parlament.
