De ce nu poate scăpa România de hepatită în acest moment
Deși sunt boli vindecabile prin tratament de specialitate, hepatitele încă reprezintă o problemă de sănătate publică în România. Cu cei peste 800.000 de bolnavi de hepatită cronică B și 600.000 de bolnavi de hepatită cronică C, țara noastră continuă să fie lider în Europa la incidența acestor afecțiuni. Un plan pentru eradicarea tuturor formelor de hepatită există în România. Cu toate acestea, sunt câteva motive pentru care acest vis e încă departe de a fi îndeplinit.
Eradicarea hepatitelor din România poate fi realizată cu succes doar în cazul în care toți pacienții au acces la toate tratamentele existente. Nu o spunem noi, o spun medicii care an de an depistează noi și noi cazuri de îmbolnăviri. Și, în acest moment, românii nu au acces gratuit la toate tratamentele salvatoare. Modelul aplicat în țările în care numărul de pacienți cu hepatită scade considerabil demonstrează că este esențial ca în programul național de sănătate să fie incluse și accesul la screening gratuit, precum și informarea și educarea populației.
„Am făcut deja primul pas în lupta pentru eliminarea hepatitelor: de câțiva ani încoace testăm gratuit românii pentru eliminarea virusurilor hepatitice. Însă prevenția este doar un pas. Planul național de sănătate trebuie să asigure în primul rând accesul gratuit la toate moleculele disponibile pe piață, pentru toate categoriile de pacienți, nu doar pentru cei ajunși în stare gravă. Așteptăm, de asemenea, demararea programului de screening în conformitate cu toate criteriile specifice, un alt pas extrem de important în această luptă.”, spune prof. dr. Adrian Streinu-Cercel, Managerul Institutului de Boli Infecțioase „Matei Balș”.
Tratamentul fără interferon este aprobat în România, însă foarte puțini pacienți care suferă de hepatită cronică C pot beneficia gratuit de el. Un alt motiv pentru care nu putem scăpa de hepatite în acest moment este că la noi există un singur tratament fără interferon. Pacienții din alte țări europene au la dispoziție patru sau chiar șase.
„În acest moment, România este singura țară europeană în care pacientul are o singură opțiune de tratament interferon-free, restul țărilor având câte patru (Bulgaria, Polonia, Slovacia) sau chiar șase opțiuni (Grecia, Italia). Este extrem de important ca pacienții români să aibă cât mai repede cu putință acces la tratament personalizat, adică la toate moleculele aprobate la nivel internațional”, a declarat prof. dr. Anca Trifan, președintele Societății Române de Gastroenterologie și Hepatologie din Iași, în cadrul unei conferințe organizate de Asociația Pacienților cu Afecțiuni Hepatice din România.
Accesul larg și gratuit al pacienților la tratament de ultimă generație va duce, negreșit, și la scăderea costurilor non-medicale pe care le generează bolnavii de hepatită. Cele mai frecvente implicații non-medicale, care sunt adesea omise, sunt scăderea randamentului la locul de muncă, creșterea absenteismului, precum cele aferente concediului medical.
Planul de eradicare a hepatitelor trebuie să includă testări periodice și campanii de informare și educație sanitară.
Anul acesta, la Summit-ul Mondial de Hepatită, organizat cu sprijinul OMS, cele mai active nouă țări (Brazilia, Egipt, Georgia, Germania, Islanda, Japonia, Olanda, Australia, Qatar) în lupta pentru eradicarea hepatitelor și-au prezentat programele de sănătate și rezultatele pozitive pe care acestea le-au avut în ultimul an. Astfel, pe lângă accesul la toate tratamentele fără interferon, ce trebuie să fie gratuit și accesibil pentru toți pacienții, un plan eficient de eradicare a hepatitelor ar trebui să includă:
Un program eficient de screening, astfel încât mai ales persoanele cu risc să-și facă testele o dată pe an;Campanii periodice de educație sanitară în școli;Acces la educație și tratament pentru întreaga populație;
România se numără printre țările europene în care nu există politici specifice de depistare, prevenire și tratament pentru hepatitele virale. Însă acum, pacienții care suferă de hepatită cer Ministerului Sănătății să crească fondurile tratamentelor fără interferon, iar actorilor implicați în această luptă (inclusiv reprezentanților media) să se asigure că românii au acces la screening, informație și educație.
