Devenim o țară exotică. Papagalii s-au aclimatizat deja în parcul Tineretului
Bucureștenii care traversează parcul Tineretului pot surpride imagini spectraculoase: un stol de papagali a pus stăpânire pe parc și se comportă de parcă aici sunt de când lumea!
Cinci sau șase exemplare de papagali din specia Micul Alexander își fac veacul în buricul Capitalei, în copacii din parcul Tineretului. Nu, nu i-a pierdut nimeni de curând! Sunt aici de ani de zile și s-au aclimatizat perfect. De la căldurile din Africa și Asia, micuțele înaripate au trecut brusc la gerurile noastre și s-au descurcat cu brio. Papagalii au fost fotografiați în zbor de mai mulți trecători, dar pot fi întâlniți și la hrănitoarele de lângă Sala Polivalentă, mai ales pe timp rece, când hrana natural se găsește mai greu.
"Iarna, vrei, nu vrei, găsești acolo și papagalii Micul Alexandru – Psittacula krameri. Pentru că sunt mai mari și au ciocul acela puternic, păsările mici le știu de frică. Imediat ce se pun ei pe hrănitoare, cele mici își iau viteză. Când nu sunt la hrănitoare, îi vezi pe insulița plopilor. Eu îi spun acum Insula Papagalilor", explică Ovidiu Bufnilă, de la Societatea Ornitologică Română, potrivit pressone.ro.
Primul anunț că prin București zboară liberi papagali verzi a fost făcut în 2009 de Vlad Cioflec, herpetolog în cadrul Asociației Parcul Natural Văcărești. Primul papagal a fost zărit în zona cimitirului Bellu, iar un an mai târziu un stol de șase exemplare a fost fotografiat în Parcul Carol. Apoi au tot migrat, până au ajuns în Tineretului.
Bucureștiul nu este singurul oraș european în care poți zări papagali în libertate. Londra este exemplul urban cel mai elocvent pentru o populație mare de papagali adaptați la o climă mai rece decât cea din regiunea de unde provine specia. Aici, s-au adunat în jur de 30.000 de papagali din specia Micul Alexander, iar numărul lor este în creștere de la an la an. Au devenit imuni la zgomot și agitație și chiar s-au îmblânzit într-atât încât au ajuns să mănânce din palmele oamenilor.
Micul Alexander, denumit științific Psittacula Krameri provine din nord-vestul Asiei, dar se întâlnește și pe teritoriul Africii. În mediul natural, aceste păsări trăiesc în păduri şi savane, în grupuri mai restrânse. Au fost botezaţi după numele lui Alexandru cel Mare, cel despre care se spune că s-a numărat printre primii care i-au adus din Asia în Europa. Durata medie de viaţă este cuprinsă între 20 şi 30 ani.
