Elevii vor primi mâncare gătită în loc de lapte şi corn
În România sunt prea multe familii care nu-şi permit să-şi dea copiii la şcoală. Riscul de abandon şcolar şi accesul inegal la educaţie al elevilor au determinat guvernanţii să iniţieze, de probă, un nou program de suport alimentar. Peste 29.000 de elevi, din 50 de şcoli, vor avea o masă caldă în cursul noului an şcolar.
Şapte lei pe zi. Aceasta este norma de hrană pentru un elev, în anul şcolar 2016-2017. Cu aceşti bani, asiguraţi de la bugetul de stat, unităţile de învăţământ din toată ţara trebuie să asigure hrana zilnică pentru fiecare cursant în parte. Conform unei ordonanţe de urgenţă, aprobată de Guvern la sfârşitul săptămânii trecute, şcolile şi grădiniţele de stat trebuie să le asigure copiilor o masă caldă. În situaţia în care instituţiile de învăţământ nu deţin spaţii pentru prepararea hranei, copiii pot primi sandvişuri sau alte produse alimentare considerate sănătoase.
Până la implementarea sa pe scară largă, proiectul trece printr-o fază de testare. Astfel, în anul şcolar 2016-2017, vor primi o masă caldă doar elevii din cele 50 de şcoli selectate. Lista completă a şcolilor o găsiţi AICI. E vorba de şcoli generale, licee şi colegii profesionale din judeţe diferite. Instituţiile au fost alese după mai multe criterii. O parte dintre acestea au elevi care provin din familii dezorganizate sau defavorizate, de etnie romă sau în pas de abandon şcolar. Printre şcolile selectate se numără şi licee şi colegii cu profil pedagogic ori instituţii situate în mediul rural. La sfârşitul anului şcolar 2016-2017, guvernanţii şi reprezentanţii Ministerului Educaţiei vor trage concluziile.
Dacă proiectul-pilot se va dovedi fiabil, el va fi extins în toate şcolile începând cu anul 2017-2018. Pe durata derulării acestui proiect, elevii din cele 50 de instituţii de învăţământ nu vor mai primi lapte şi corn. Guvernul analizează în prezent dacă mai este oportună menţinerea programului „Laptele şi cornul”. De-a lungul anilor, acesta şi-a dovedit eficienţa, dar şi lipsurile. Elevii din multe judeţe ale ţării au primit, în repetate rânduri, produse expirate sau de calitate slabă, care le-au pus sănătatea în pericol.
De ce «Laptele şi cornul» a fost un fiasco
Programul guvernamental a fost lansat în 2002 de Guvernul Năstase şi a rezistat până în 2016 mai mult din inerţie. În plus, în ultimii ani, interesele firmelor care furnizează aceste produse în şcoli au primat, în detrimentul copiilor. Guvernul alocă anual circa 100 de milioane de euro pentru ca elevii să mănânce în fiecare zi un corn cu lapte. Numai că, mulţi dintre copii evită aceste produse, fiindcă nu le sunt pe plac. În nenumărate cazuri, ei au primit alimente expirate sau de o calitate proastă. Nici medicii ori nutriţioniştii nu văd cu ochi buni acest program. Ei spun că nu e recomandat ca un copil să mănânce iaurt sau lapte în fiecare zi.
Ce poţi cumpăra cu 7 lei
Norma de 7 lei, stabilită de Executiv, este extrem de mică. În costul unui produs finit – în acest caz o mâncare caldă – intră mai multe cheltuieli. Conform documentului aprobat de Guvern, cei 7 lei trebuie să acopere preţul produselor, cheltuielile de transport, de distribuţie şi de depozitare a acestora. Însă, acest plafon trebuie să acopere şi cheltuielile de preparare a mâncării şi de plată a personalului unei cantine. Pentru şcoli, cel mai comod ar fi să încheie contracte cu firme de distribuţie a mâncării gătite, care să livreze zilnic ciorbă, fel principal sau sandvişuri. Însă, oferirea de libertate totală şcolilor în alegerea furnizorilor de hrană ar suscita mereu controverse.
