Ignatul în Las Fierbinți. Reportaj la tăierea porcilor în localitatea lui Bobiță și a lui Firicel
Pe 20 decembrie, românii sărbătoresc Ignatul, ziua în care se taie porcii. Pentru că a căzut luni, în multe orașe gospodarii au mutat ritualul cu o zi mai devreme. În cel mai cunoscut oraș al României, Las Fierbinți, pe numele adevărat Fierbinți Târg, s-a lăsat cu o mare petrecere în care eroii au fost Ghiță și Bombonel, doi porci de aproape 150 de kg
Ghiță și Bombonel, eroii Ignatului din localitatea ialomițeană Fierbinți Târg
Tăiatul porcului sau Ignatul este un eveniment important pentru români. Conform tradiţiei, ”Ignatul porcilor“ este pe 20 decembrie, atunci când în calendarul ortodox este cinstit Sfântul Ignatie Teoforul, cel despre care se spune că a fost ţinut în braţe chiar de Iisus Hristos, pe vremea când era copil. Porcul și sângele acestui animal simbolizează pentru românul de rând norocul, belșugul și fertilitatea. De obicei, carnea acestuia este destinată preparării produselor ce urmează a se consuma pe tot parcursul perioadei dintre Crăciun şi Bobotează.
Cum s-a desfășurat Ignatul din Las Fierbinți
Localitatea făcută celebră de producția Protv, este situată în județul Ialomița, la 35 de kilometri de București. În centrul localității de 4756 de locuitori, unde se bifurcă drumurile care te duc la ”Cârciuma lui Oaie” și la ”Cârciuma lui Bobiță”se află cel mai mare local din zonă, ”La troiță”.
Aici a avut loc pe 19 decembrie, zi aleasă pentru a fi lumea acasă, o mare petrecere de Ignat, cea mai mare din județ, un obicei prin partea locului. În curtea restaurantului, la 10.00 trecute fix au fost aduși gata decedați Ghiță și Bombonel, doi porci. Pentru curățarea și pregătirea ca la carte a celor doi au fost selectați cei mai pricepuți bărbați din târg.
De Ghiță s-au ocupat Mihai, Silviu și Vasile iar de Bombonel, Buli și Alex.”Nici nu mă gândesc să nu câștig, ieri am pregătit cu fratele meu, cinci porci în șase ore. Priviți-mă și învățați!”, spune Buli mândru nevoie mare.
Fiecare echipă a primit ustensilele necesare, arzător, butelie, perire, sare, toate ustensilele necesare. Mai încolo, în curte, câteva gospodine mari și mici, pregăteau în patru cazane imense vin fiert, fasole, sarmale, iar în ultimul toate cele necesare pentru pomana porcului. În fața lor, Eftimiu Drăgoi și taraful din Vărbilău tocmai se apucaseră de o cântare, să meargă treaba unsă.
Bătălia porcilor de la Fierbinți
”Dac-ar fi să adun, cât mi-au dat ei mie/N-aș avea ce pune pe o farfurie” le zice Nea Drăgoi cât îl țin bojocii iar la un semn echipele sar și încep pregătirea porcilor. Întâi îi pârlesc, pe la urechi, pe spate, pe cap și chiar la coadă, până animalele devine negre ca tăciunele. Apoi le spală, le freacă temeninic cu sare, le acoperă cu o folie și le tranșează.
Deși sunt mai puțini, Alex și Buli termină primii operațiunea de pârlire a lui Bombonel și se apucă să îl cresteze pentru ca lumea să guste șoricul proaspăt și zemos. Totul a durat cam două ore. Porcul crestat este pus pe o masă și pus la bătaie pentru gurmanzi. Primele dispar urechile, apoi sunt smulse lungi bucăți de pe spate.”M-a răsplătit Dumnezeu, n-am avut nevoie de nimic/M-am uitat în sus mereu și mi-am făcut cruce”, spune lăutarul în timp ce porcul este ușurat de tot și toate.
”Dă-o naibii de cură. Îmi plouă în gură. O zi n-o fi foc”, încearcă să-și facă iertate poftele o duduie. Pe o masă, lângă ceaunele aburinde, proprietarul restaurantului a pus salate și murături, pentru ca șoricul și carnea de porc să meargă mai bine. Peste tot bombe calorice, totul un genocid culinar.
