Inflația în România: 9,8% în octombrie 2025. Mărfurile nealimentare și serviciile, cele mai afectate
Rata anuală a inflației în România a înregistrat în octombrie 2025 un nivel de 9,8%, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Comparativ cu luna precedentă, când inflația a fost de 9,88%, se observă o ușoară scădere, însă presiunile asupra bugetelor românilor rămân semnificative. Foarte multe lucruri s-au scumpit, iar mărfurile nealimentare și serviciile au fost cele mai afectate.
Creșterile de prețuri au fost cele mai mari la mărfurile nealimentare, care s-au scumpit cu 10,96%, urmate de servicii, cu +10,52%, și alimente, cu +7,57%. Această evoluție reflectă impactul majorării costurilor energiei, transporturilor și produselor de uz zilnic.
Evoluția inflației pe categorii de produse
- Mărfuri nealimentare: +10,96%
- Servicii: +10,52%
- Alimente: +7,57%
În ceea ce privește produsele alimentare, cele mai semnificative majorări s-au înregistrat la fructe proaspete, cafea, conserve de fructe, zahăr și produse lactate, în timp ce prețurile cartofilor, legumelor și fasolei au scăzut ușor.
Serviciile de transport, reparații și chiriile continuă să fie costisitoare, cu creșteri între 8 și 18%, iar tarifele biletelor CFR și ale serviciilor de igienă au urcat considerabil.
Banca Națională revizuiește prognoza de inflație
Banca Națională a României (BNR) a revizuit în creștere prognoza pentru finalul anului 2025, estimând o inflație de 8,8%, cu șanse să depășească pragul de 9%. În 2026, BNR estimează o temperare a inflației până la 3%, comparativ cu 3,4% în prognoza anterioară.
Indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC), folosit pentru comparații la nivelul Uniunii Europene, arată o rată anuală a inflației de 8,4% în octombrie 2025.
Ce înseamnă pentru români
Chiar dacă ușor sub nivelul lunii precedente, inflația de 9,8% continuă să afecteze puterea de cumpărare a populației. Costurile cu energia, alimentele și serviciile zilnice rămân ridicate, ceea ce necesită o planificare mai atentă a bugetului familial.
Economiștii recomandă monitorizarea cheltuielilor și evitarea acumulării de datorii pe termen lung, în contextul unor prețuri încă ridicate și a incertitudinilor privind evoluția pieței energetice și alimentare.
