Lemnele de foc, tot mai scumpe! Ce îi așteaptă pe români la iarnă?
Prețurile la materialul lemnos pentru încălzire au crescut considerabil, iar specialiștii avertizează că iarna va fi costisitoare pentru gospodăriile care depind de sobele pe lemne. De la 1 august, TVA-ul aplicat lemnului de foc a crescut de la 5 la 9%.
Cât costă metrul cub, în 2025?
În prag de toamnă, românii care se încălzesc cu lemne de foc au primit o veste mai puțin plăcută: costurile vor fi mai mari decât anul trecut. Dacă în 2024, pentru o casă medie, o familie cheltuia în jur de 3.000 de lei pentru necesarul de material lemnos, în 2025 factura va fi cu cel puțin 1.000 de lei mai mare, potrivit unor calcule realizate pe baza prețurilor actuale pentru lemne.
Dacă în 2024, Romsilva vindea lemnul la un preț mediu de 282 lei pe metru cub fără TVA, acum în piața liberă prețurile au ajuns să varieze între 300 și chiar 650 de lei, în funcție de zonă și de starea lemnului (Bacău: 400 lei/mc, Florești/Cluj: 480 lei/mc, Bichigiu: 420 lei/mc, Brașov: 650 lei/mc și Gorj: 300 lei/mc). Creșterea prețurilor vine într-un context în care lemnul rămâne principala sursă de încălzire pentru milioane de români, în special în mediul rural. Potrivit datelor oficiale, 3,5 milioane de gospodării din țară folosesc în continuare sobele cu lemne, în lipsa racordării la rețelele de gaze naturale.
Cauzele pentru care a crescut prețul lemnului
Reprezentanții Regiei Naționale a Pădurilor explică faptul că majorarea tarifelor a fost o consecință a întregului context economic (tva crescut) și logistic. Specialiștii în silvicultură atrag atenția și asupra schimbărilor climatice care afectează pădurile și implicit volumul de masă lemnoasă disponibilă.
Perioadele de secetă prelungită, dăunătorii și bolile arborilor determină pierderi de zeci de mii de metri cubi anual, ceea ce îngreunează procesul de exploatare și pune presiune suplimentară pe piață. În același timp, legislația europeană impune restricții tot mai stricte privind exploatarea durabilă a pădurilor. România trebuie să respecte cote de recoltare care să nu pună în pericol regenerarea naturală, ceea ce înseamnă că nu poate suplimenta oricât cantitatea pusă pe piață, chiar dacă cererea este ridicată.
Scumpirile se vor resimți și în prețurile altor bunuri și servicii
Efectele scumpirii nu se vor resimți doar la nivelul gospodăriilor, ci și în mediul de afaceri. Micile firme de prelucrare a lemnului, brutăriile sau atelierele care utilizează lemnul drept sursă de energie se așteaptă la facturi mai mari, ceea ce va duce la o creștere a costurilor de producție. În final, acest lucru s-ar putea reflecta și în prețurile altor bunuri și servicii.
Unii consumatori caută deja alternative. Centralele pe peleți, brichete sau chiar trecerea la pompe de căldură devin soluții tot mai des discutate, însă investițiile sunt ridicate și nu pot fi suportate de mulți oameni. Pentru cei din mediul rural, unde veniturile sunt mai mici și racordarea la gaze sau energie electrică performantă lipsește, lemnul rămâne singura variantă viabilă, chiar dacă este mai scump. Guvernul a anunțat că analizează posibilitatea unor programe de sprijin pentru persoanele vulnerabile, însă deocamdată nu au fost anunțate măsuri concrete.
