Mare pelerinaj religios, la moaștele a patru sfinți pe 21 mai la Catedrala Patriarhală din București
Se întorc marile pelerinaje în România iar un nou prilej este sărbătoarea „Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena” de pe 21 mai, hramul istoric al Catedralei Patriarhale. Este cea mai importantă biserică unde swe efectuează slujbe din România și sărbătoarea va fi pe măsură, cu patru moaște aduse spre închinare credincioșilor.
Pentru a celebra hramul catedralei vor fi aduse spre închinare moaștele a patru sfinți deosebiți de importanți pentru Biserica Ortodoxă Română. Este vorba de moaştele Sfântului Ierarh Nectarie, ale Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, şi ale Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor.
Programul pelerinajului de la Catedrala Patriarhală
-ora 7:00 – Moaştele Sfântului Ierarh Nectarie, ale Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, şi ale Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor vor fi depuse spre cinstire în Baldachinul Sfinţilor din vecinătatea Catedralei Patriarhale;
-ora 8:00 – Slujba Acatistului Sfinților Împărați Constantin și Elena;
-ora 09:15 – Sfânta Liturghie săvârşită de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, înconjurat de un sobor de ierarhi, preoţi şi diaconi, la Altarul Mare de Vară al Catedralei Patriarhale;
-ora 16:00 – Slujba Vecerniei și a Paraclisului Sfinților Împărați Constantin și Elena.
Când se încheie pelerinajul
Conform Patriarhiei Române, „introducerea Sfintelor Moaște în interiorul Catedralei Patriarhale va avea loc după închinarea ultimului credincios” scrie basilica.ro. Se estimează a fi ora 21:00 dar nimeni nu va fi dat la o parte pentru a fi luate obiectele sfinte dacă mai sunt credincioși la coadă.
Ce trebuie să știți despre Catedrala Patriarhală
Biserica cu hramul Sfinții Împărați Constantin și Elena a fost sfințită în 1658 de Patriarhul Macarie al Antiohiei și al Întregului Orient, împreuna cu Mitropolitul Ștefan al Țării Românești și cu episcopii de Râmnic și de Buzău. Sfântul locaș a fost pictat pentru prima dată în 1665, în timpul domniei voievodului Radu Leon (1664-1669) potrivit patriarhia.ro. Același domnitor a hotărât, prin hrisovul domnesc din 8 iunie 1668, ca mănăstirea să devină reședință mitropolitană.
În 1925, când Biserica Ortodoxă Română a fost ridicată la rangul de Patriarhie, „reședința mitropolitană” a devenit „reședință patriarhală” iar Catedrala mitropolitană a devenit, provizoriu, Catedrala patriarhală, până la edificarea unei noi catedrale adecvate.
În decursul timpului s-au făcut extinderi și transformări ale celei mai importante biserici din România, ultimele în 2008. Catedrala și-a recăpătat atunci forma inițială în urma restaurării realizate între 1960-1962 din inițiativa patriarhului Justinian Marina.
Lăcașul de cult a fost construit după modelul arhitectural al bisericii Mănăstirii Curtea de Argeș, zidită de domnitorul Neagoe Basarab. În pridvor, deasupra ușii de la intrare, se află icoana cu Sfinții Împărați Constantin și Elena, pictată în 1665. Pictura murală actuală, în manieră neobizantină, a fost realizată de Dimitrie Belizarie, între anii 1932-1935, înlocuind-o pe cea de factură neoclasică a lui Nicolae Polcovnicul din perioada 1834-1839 (suprapusă, la rândul ei, peste un strat pictural mai vechi).
La răsărit de altarul catedralei se află clopotnița ridicată de voievodul Constantin Brâncoveanu în 1698 și restaurată în 1956-1958, precum și coloana cu inscripții, de formă rotundă, realizată în memoria mitropoliților Teodosie (+1708) și Ștefan al II-lea (+1738), ale căror morminte s-au aflat, inițial, în acest loc.
La nord de catedrală au fost instalate în 1959, sub forma unui ansamblul numit 'TROIȚA', trei cruci de piatră, dintre care cea mare, provenită de la Salatruc-Argeș, datează din vremea domnitorului Petru Cercel (1583-1585), iar celelalte datează din 1617 și, respectiv, 1644.
Când a fost renovată ultima oară catedrala
În perioada mai-octombrie 2008, prin directa îndrumare a Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, s-au înfăptuit noi și ample lucrări de consolidare și restaurare la Catedrala patriarhală. Între aceste lucrări se înscrie, în primul rând, consolidarea navei și turlelor bisericii, prin montarea unor tiranți din beton armat.
De asemenea, s-a refăcut complet tencuiala exterioară, folosindu-se mortar special adus din Italia, s-a refăcut soclul și trotuarul Catedralei, s-au montat ferestre noi și s-a învelit din nou biserica și turlele cu tablă de plumb.
Printre lucrările efectuate atunci s-au numărat:
-montarea în registrul de sus al pridvorului a 26 de icoane în mozaic
-restaurarea picturii, catapeteasmei și mobilierului ornamental
-au fost recondiționate candelele, candelabrul mare de argint și vitraliile
-au fost înlocuite complet toate instalațiile fiind refăcute și echipamentele audio-video
- clopotnița a primit 4 clopote noi, turnate la fabrica Grassmayr din Austria
-a fost montat un sistem de acționare electromecanic controlat prin computer.
-la terminarea acestor lucrări, duminică, 26 octombrie 2008, la sărbătoarea Sf. Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, s-a săvârșit slujba de resfințire a Catedralei patriarhale din București, la 350 de ani de la ctitorirea acestui sfânt locaș
