Pelerinaj duminică în București la moaștele a patru sfinți. Catedrala Patriarhală își serbează hramul
Zi de mare pelerinaj duminică, 21 mai la București. Catedrala Patriarhală din București își va serba hramul istoric, „Sfinții Împărați Constantin și Elena” și cu această ocazie, vor fi aduse spre închinare credincioșilor, moaştele a patru sfinți. Este vorba de rămășițele „Sfinților Împăraţi Constantin şi Elena”, ale „Sfântului Ierarh Nectarie” şi ale „Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou”, Ocrotitorul Bucureştilor.
Raclele din argint și sticlă care conțin rămășițele celor patru sfinți vor fi depuse în altarul special din Dealul Mitropoliei, loc redenumit de patriarhul Daniel „Colina Bucuriei”. Cu ocazia hramului, va fi proclamată canonizarea unui nou martir al credinței, „Sfântul Ierarh Neofit Cretanul”, Mitropolitul Țării Românești anunță basilica.ro.
Catedrala patriarhala din Bucuresti este ctitorie a voievodului Țării Romanesti, Constantin Șerban Basarab (1654-1658) și a fost sfințită în 1658 de patriarhul Macarie al Antiohiei și al Intregului Orient. Alături de acesta au slujit mitropolitul Ștefan al Țării Românești și episcopii de Râmnic și Buzău.
Ce trebuie să știi despre moaștele celor patru sfinți
In anul 2002, la sărbătoarea hramului catedralei, o delegație a Bisericii Ortodoxe din Cipru a dăruit patriarhului României de la acea vreme, Teoctist Arapașu, o raclă cu părticele din moaștele „Sfinților Impărați Constantin și Elena”. Acestea au fost aduse de la Mânăstirea Kykkos, împreună cu o copie după icoana Maicii Domnului pictată de Sfântul Evanghelist Luca scrie crestinortodox.ro
Moaștele „Sfântului Dimitrie cel Nou” considerat Ocrotitorul Bucureștilor au fost aduse în Catedrala din Bucuresti, în ziua de 13 iulie 1774. Generalul rus Petru Saltacov, întorcandu-se din războiul ruso-turc, a trecut prin satul Basarabi si a luat cu sine moaștele „Sfântului Dimitrie cel nou” pentru a nu fi profanate de otomani.
La trecerea prin România, mitropolitul Grigorie al II lea si un bogat negustor din vremea aceea, Hagi Dimitrie i-au cerut generalului rus să dăruiască Țării Românești rămășițele sfântului. Generalul s-a induplecat și le-a lăsat bucurestenilor, luând cu sine în Rusia numai o mână a sfântului scrie sursa citată
În a treia raclă se află o părticică din moaștele „Sfântului Ierarh Nectarie de la Eghina”, numit Taumaturgul pentru vindecările miraculoase, îndeosebi de cancer. Aceasta este ținută de obicei la Mânăstirea Radu Vodă din București și este „împrumutată” Patriarhiei pentru pelerinajul de hramul catedralei
Cine este cel mai nou sfânt din calendarul bisericesc român
Sfântul Neofit s-a născut în insula Creta în 1690 relatează tvr.ro. A fost chemat în Țara Românească de către domnitorul Constantin Mavrocordat pentru a fi dascălul copiilor săi și în 1738 a fost ales mitropolit.
Mitropolitul Neofit Cretanul a fost principalul susținător al desființării „rumâniei” sau „șerbiei”, prin care țăranii erau dependenți de boierii pe moșia cărora locuiau. Potrivit tvr.ro, pentru a da un exemplu, Neofit a eliberat pe toți țăranii de pe moșiile Mitropoliei.
Programul pelerinajului de la Catedrala Patriarhală
ora 7:00 –Moaştele Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, ale Sfântului Ierarh Nectarie şi ale Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor, vor fi depuse spre cinstire în Baldachinul Sfinţilor din vecinătatea Catedralei Patriarhale;
ora 09:15 – Sfânta Liturghie săvârşită de Preafericitul Părinte Patriarh DANIEL, înconjurat de un sobor de ierarhi, preoţi şi diaconi, la Altarul Mare de Vară din incinta Catedralei Patriarhale;
ora 10:15 – Cuvântul de învățătură al Preafericitul Părinte Patriarh DANIEL, rostit după citirea Sfintei Evanghelii;
ora 11:30 – Împărtăşirea credincioșilor, în interiorul Catedralei Patriarhale;
ora 11:45 – Proclamarea canonizării Sfântului Ierarh Neofit Cretanul, Mitropolitul Ţării Româneşti
