„Muzeul sarmalelor” și condimentul care costă cât aurul, atracțiile festivalui tradițiilor de la Biblioteca Națională a României

Un „altfel” de festival al gusturilor s-a deschis vineri, 16 octombrie în holul Bibliotecii Naționale a României de pe Bulevardul Unirii din București. Aici și-au dat întâlnire pentru a se mândri cu produsele lor, cei mai importanți 102 producători români care au reinterpretat rețetele din bucătăria autohtonă. La intrarea în târg a luat ochii tuturor, primul muzeu al sarmalelor, cu produse din 13 țări.

„Muzeul Sarmalelor” de la Biblioteca Națională a României Foto: Adrian Popescu

Ce găsiți la târgul „Artisan Food Market”

„Artisan Food Market” nu este o simplă etalare de tradiții, nici o întrecere a producătorilor din diferite zone ale României. Este vorba de prezentarea unor produse cunoscute de toți, dar pe care câțiva producători le-au reinterpretat și transformat în perlele coroanei gastronomiei autohtone. Vizitatorii îi pot vedea laolaltă pe toți cei care contează în domeniile lor, de la producători de „aur roșu”, cel mai scump condiment din lume la cei de zacuscă pescărească sau palincă obținută prin metode spectaculoase. 

Oferta de la târg aduce în fața ochilor publicului avid de mâncare premium după rețete din vremuri de demult, lucruri sănătoase dar și apetisante. De la făinuri obținute prin măcinarea cerealelor la moară cu pietre și produse de brutărie după rețete vechi, până la conserve reinterpretate, lactate artizanale, vinuri și preparate din pește.

Oala cu sarmale românești a oprit activitatea în Biblioteca Națională Foto: Adrian Popescu

„Muzeul Sarmalelor”

La intrarea în holul mare al bibliotecii atrage atenția „Muzeul Sarmalelor”. Acest aliment are numeroase variante, în funcție de zonă, ingrediente și tehnicile de preparare. În vitrine de sticlă sunt puse pachete, cutii și conserve cu sarmale din Turcia, Germania, Grecia, Bulgaria, Polonia, Serbia, Croația, Albania, Ucraina, Ungaria și chiar SUA. Când a apărut însă oala cu sarmale românești, cu ardei iuți și mămăligă s-a făcut liniște iar oamenii din holurile bibliotecii, simandicoși sau nu, comercianți sau trecători, elitiști sau salariați au venit atrași de miros.

„Sunt cu carne de porc sigur”, își dă cu părerea o duduie cu mai multe cărți în brațe...„Are și costiță afumată? Să nu îmi ziceți că nu are?” cercetează oala Ioana, cu trei facultăți și nicio furculiță.„Avem și sarmale georgiene! Sunt gătite de reprezentanții acestei țări veniți la târg. Rețeta înclude porc și vită și foi de viță de la Tbilisi”, ne explică Loredana Albu, unul dintre organizatorii târgului. 

Șofranul este supranumit și „aurul roșu” Foto: Adrian Popescu

Șofranul, „aurul roșu” 

Cunoscut drept „aurul roșu”, șofranul este cel mai scump condiment din lume, iar producția sa presupune multă muncă manuală și o recoltare atentă. Mircea Bronț din Bihor este numărul 1 în lumea șofranului românesc și ne spune ce înseamnă acest ingredient.  

„Șofranului i se mai spune și brândușa de toamnă. Este la fel de scump precum aurul și se dă la gram, care costă în jur de 200 de lei. Se poate folosi la fripturi, supe, pește, în gelaterie sau ciocolaterie”, ne povestește pasionat bihoreanul. Un borcănel de 25 de grame cu șofran costă 33 de lei iar și cel cu 100 de grame poate fi luat acasă de vizitatorul târgului cu „doar” 2060 de lei.  

Mai mult, șofranul are și efect terapeutic. „Într-un pahar cu 100 de mililitri de apă, plată sau minerală se pun 2-3 fire de șofran, nu mai mult, și orice stare de rău dispare”, ne învață Mircea Bronț.  

Palinca de Satu-Mare costă 450 de lei dacă este de gutui și 350 de lei de pere Foto: Adrian Popescu

Palinca specială de Satu-Mare 

O altă atracție a târgului o reprezintă băuturile fermecate de Satu-Mare.„Este vorba de pălincă de gutui și pere, în care fructul este crescut direct în interiorul sticlei. Metoda presupune agățarea recipientului în pom, atunci când fructul este încă foarte mic. Pe măsură ce acesta se dezvoltă, crește în interiorul sticlei, fără a mai putea fi introdus ulterior prin gâtul îngust al recipientului.

După ce fructul ajunge la maturitate, este desprins din pom, iar băutura este turnată în sticlă”, ne explică simplu Liliana Cristea. A venit cale de sute de kilometri pentru a vrăji bucureștenii și nu numai cu licorile ei fermecate. Cât costă aceste minunății? Ei bine pentru o sticlă de 750 de grame cu palincă de gutui și cu fruct în ea trebuie să plătiți 450 de lei. Pentru o sticlă cu palincă de pere și fruct în ea, aceeași cantitate, musai scoateți din buzunar 350 de lei.