Norul de praf saharian a ajuns în România. Ce este și cum ne afectează sănătatea
Norul de praf saharian a ajuns marți în România și poate avea un efect negativ asupra sănătății noastre, sunt de părere specialiștii. Însă experții ne dau și o veste bună: nivelul de concentrație a particulelor este destul de scăzut.
Organizația Mondială a Sănătății consideră poluarea aerului ca fiind una dintre cele mai grave probleme cu care se confruntă omenirea. În urma unor studii efectuate s-a ajuns la concluzia că poluarea aerului este responsabilă pentru aproximativ 1,4% din toate decesele înregistrate în întreaga lume. Componenta principală a particulelor care se regăsesc în aer este praful mineral, iar deșertul Sahara contribuie cel mai mult la răspândirea acestuia în atmosferă. Praful saharian este, așadar, un fenomen de interes nu numai din punct de vedere meteorologic, dar și pentru sănătatea publică în general.
Până acum două decenii nu se cunoșteau foarte multe informații despre impactul pe care îl poate avea praful saharian asupra sănătății. Însă, cu timpul au început să apară din ce în ce mai multe studii, iar experții au acordat o atenție din ce în ce mai mare acestui fenomen. Și, deși mai este nevoie de multă cercetare în acest domeniu, concluzia este unanimă: praful saharian poate fi legat de apariția sau agravarea unor afecțiuni deja existente: boli cardiovasculare, afecțiuni ale plămânilor, în general diferite forme de astm, dar și o serie de boli infecțioase. Dovezile nu sunt încă certe dar cam spre astfel de concluzii se îndreaptă.
Se pare că resurse umane și materiale pentru aprofundarea studiilor privind impactul prafului saharian asupra sănătății există în Cuba. Motivul? Această regiune este anual „bombardată” cu praf saharian.
Cum se formează praful saharian și cum se dispersează în atmosferă
În anul 1830, în vecinătatea Insulelor Canare, Charles Darwin a remarcat pentru prima oară depuneri de praf închis la culoare, cărămiziu, praf ce a acoperit totul în jur. Cu timpul, oamenii de știință au putut să-l observe mai bine prin imaginile trimise de sateliți. Au făcut măsurători, au avut la dispoziție chiar și imagini cu dispersia sa în atmosferă.
Praful și nisipul diferă în funcție de dimensiunea particulelor: praful conține particule cu diametrul sub 100 de microni, iar nisipul conține particule cu diametrul egal sau mai mare de 100 de microni. De asemenea, mai trebuie cunoscut faptul că în aer nu există numai particule de praf saharian, ci și particule care provin din alte zone deșertice de pe glob.
Cum se formează praful saharian
În ceea ce privește praful saharian, acesta este ridicat în atmosferă de furtunile care se formează în deșert, se îndepărtează de continentul african, se ridică în atmosferă până la altitudini de 5-7 kilometri (din cauza curenților marini) și se răspândește pe mii de kilometri.Particulele de praf sunt transportate de vânturile alizee spre vest, peste Oceanul Atlantic, și ajung în zona Mării Caraibilor, continuându-și drumul peste Golful Mexic.
Norii de praf saharian pot fi observați pe imaginile transmise de sateliți, dar și sunt văzuți și cu ochiul liber din foarte multe zone ale lumii. Uneori, ei apar ca o ceață foarte densă, care se formează fără nici o legătură cu condițiile meteo existente. Alteori, cerul devine portocaliu sau galben, ca și cum soarele ar fi la apus.
Ce conține praful deșertic
Interesant de știut este faptul că praful diferă funcție de deșertul de unde provine, dar particulele se amestecă în aer. De exemplu, praful saharian conține particule minerale (din cauza aridității) dar și deșeuri umane sau animale. În schimb, praful care provine din zona deșertică Sahel conține polen, acarieni, bacterii, compuși chimici foarte puternici și extrem de toxici, insecticide, pesticide, chiar și metale grele cum ar fi mercurul.
CITEȘTE ȘI: După praful saharian, vine gerul polar. Schimbările climatice aduc fenomene meteo ciudate
Norul de praf saharian a ajuns în România. Ce spun specialiștii
Expertul în fenomene meteo extreme, Bogdan Antonescu, a spus la Digi24 că aceste concentrații de praf pot avea un efect negativ asupra sănătății populației, dar în același timp pot fi benefice pentru agricultură. „ În afară de faptul că e spectaculos, această zăpadă portocalie are impact și asupra sănătății, putem să inspirăm aceste particule, poate să aibă efecte asupra bolilor cardiovasculare, de plămâni. Are și efect benefic, căci conține fier acest praf și poate fi fertilizator dacă va cădea în ocean, de exemplu. E și o explicație că zona fertilă din Amazon e ajutată de acest praf, deci sunt și beneficii, nu numai efecte negative asupra sănătății", a spus specialistul.
În România concentrațiile de praf au fost mici
Concentrațiile de praf în România au fost însă mai mici decât cele observate în ultimele zile în mai multe țări europene, deoarece mare parte s-a depus deja, a declarat la Digi24 Gabriela Băncilă, director în cadrul ANM. „Pentru că acest nor de praf, în deplasarea sa către regiunile din partea de est și sud-est a Europei, a întâlnit aceste sisteme precipitabile care sunt prezente în țările din vecinătate, a făcut că concentrațiile de praf care ajung deasupra României să fie ceva mai reduse", a explicat Băncilă.
Norul de praf saharian a trecut pe deasupra mai multor zone din Europa de Vest și a colorat cerul în nuanțe de portocaliu. În Franța, de exemplu, pulberea adusă de curenții de aer din Sahara a putut fi observată pe mașini, dar și pe zăpadă.
