La 1 septembrie a început Anul Nou Bisericesc. Ce este bine de ştiut
Spre deosebire de Anul Nou Civil, care începe la 1 ianuarie şi se încheie la 31 decembrie, Anul Nou Bisericesc Ortodox începe la 1 septembrie şi se încheie la 31 august. La această dată, când noi prăznuim începutul Anului Bisericesc, în biserici ierarhii şi preoţii săvârşesc slujbe de Te Deum. La Catedrala patriarhală, această slujbă a fost oficiată de către preacuviosul părinte Timotei Aioanei, Mare Eclesiarh al Catedralei patriarhale şi Exarh cultural al Arhiepiscopiei Bucureştilor. împreună cu un sobor de preoţi şi diaconi.
În prima zi a Anului Nou Bisericesc Ortodox, Preafericitul Daniel s-a aflat în mijlocul obştii la Mânăstirii Ghighiu. Cu acest prilej, în cuvântul de învăţătură Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe a explicat credincioşilor prezenţi la Sfânta Liturghie Pericopa Evanghelică rânduită de Biserică să fie citită în această zi, referitoare la Vindecarea lunaticului.
Totodată, în cadrul slujbei duminicale, Preafericitul Daniel a rostit în faţa credincioşilor o rugăciune de mulţumire adresată lui Dumnezeu, pentru toate binefacerile primite în anul bisericesc ce a trecut. În acelaşi timp, prin această rugăciune, Părintele Patriarh a cerut ajutorul lui Dumnezeu pentru anul în care Biserica noastră a intrat începând de astăzi. "Acum, la început de an, ne propunem să venim mai des la Biserică, să ne spovedim mai des, să ne împărtăşim mai des, să săvârşim mai multe fapte bune decât anul trecut şi să ne gândim că fiecare clipă, fiecare ceas, fiecare zi, săptămână şi lună reprezintă un timp al mântuirii, al unirii noastre cu Dumnezeu, pentru că în starea sufletească în care ne va găsi moartea, în aceea ne va judeca. Dacă ne va găsi împăcaţi cu Dumnezeu, cu semenii noştri dobândim raiul, dacă clipa morţii ne găseşte despărţiţi de Dumnezeu atunci nu dobândim fericirea veşnică, ci nefericirea de a nu fi răspuns iubirii lui Dumnezeu cu iubirea noastră", a mai spus Preafericirea Sa..
Potrivit tradiţiei, moştenite din Legea Veche, care reprezenta şi debutul anului civil la evrei, la 1 septembrie s-a început creaţia lumii şi, tot la acea dată, Mântuitorul Iisus a început activitatea sa publică, când a intrat în Sinagoga iudeilor. Atunci i s-a dat cartea lui Isaia proorocul, care profeţea despre Sine: "Duhul Domnului este peste Mine, că Domnul M-a uns să binevestesc săracilor, M-a trimis să vindec pe cei cu inima zdrobită, să propovăduiesc celor robiţi slobozire şi celor prinşi în război libertate. Să dau de ştire un an de milostivire al Dumnezeului şi o zi de răzbunare a Dumnezeului nostru. Şi să vestesc anul plăcut Domnului" (Luca , 4,18-19).
Istoricul sărbătorii spune că, în centrul istoriei mântuirii noastre şi al activităţii răscumpărătoare a Mântuitorului nostru stă jertfa lui Iisus, Patimile şi moartea Sa pe cruce (crucificat între doi tâlhari), urmate de Învierea Sa din morţi. Totodată, în centrul Anului Nou Bisericesc este rânduit Sfântul Paşte, sărbătoarea Învierii Lui Iisus. Sărbătoarea aceasta a fost rânduită de Sfinţii Părinţi (în anul 318) la Primul Sinod de la Niceea care a avut loc în anul 325, pornind de la considerentul că activitatea de propovăduire a Evangheliei de către Iisus Hristos s-a făcut.
Începutul Anului Nou Bisericesc a fost instituit de către Sfinţii Părinţi la Sinodul I de la Niceea, când s-a rânduit să se sărbătorească data de 1 septembrie ca un început al mântuirii creştinilor, în amintirea intrării lui Hristos în mijlocul adunării evreilor vestind tuturor 'anul bineplăcut Domnului'. S-a hotărât de către Sfinţi Părinţi (318) participanţi la Sinodul I Ecumenic de la Niceea din anul 325, pe considerentul că activitatea de propovăduire a Evangheliei de către Mântuitorul nostru Iisus Hristos a debutat la începutul lunii septembrie, pentru că, potrivit calendarului iudaic intrarea Mântuitorului în Sinagoga din Nazaret (cum spune evanghelistul Luca 4, 14-19), după întoarcerea Sa din pustia Carantaniei, a fost în luna a şaptea, numită Tişri , iar aceasta, în calendarul nostru, corespunde lunii septembrie.
„După Legea Veche, în această zi de 1 septembrie a început creaţia lumii şi tot acum a început activitatea publică a Mântuitorului Iisus. Anul Nou Bisericesc simbolozează o corelare dintre viaţa spirituală şi natura înconjurătoare: Sfârşitul Anului Bisericesc pe 31 august reprezintă perioada de coacere a roadelor pământului, iar de la 1 septembrie, Anul Nou Bisericesc începe cu adunarea roadelor. De asemenea, la sfârşitul Anului Bisericesc se prăznuieşte Adormirea Maicii Domnului, iar prima sărbătoare din Anul Nou Bisericesc începe cu Naşterea Maicii Domnului ( 8 septembrie), cea care L-a adus pe Mântuitorul nostru pe pământ", ne spune părintele Valentin Fotescu, Doctor în Teologie, preot la Biserica Sfânta Vineri Nouă din Bucureşti (B-dul Nicolae Titulescu).
