Pepenele de iarnă, acum şi în România. Cercetătorii din Buzău au adus un soi din Asia
Marea surpriză pe care cercetătorii Staţiunii Experimentale din Buzău le-o pregătesc legumicultorilor din toată ţara este pepenele de iarnă. Fructele sunt foarte mari, cresc pe boltă, asemenea strugurilor, şi rămân proaspete până primăvara. Nu sunt dulci, ca pepenii clasici, însă au multe calităţi medicinale.
După mulţi ani de muncă în laborator şi în solarii, cercetătorii Staţiunii Legumicole din Buzău au aclimatizat cu succes pepenele de iarnă, un soi provenit din Asia, unde este foarte popular.
”Avem trei varietăţi, trei soiuri, dintre care unul a fost omologat şi urmează să fie extins în cultură pe scară largă. Vom face documentaţia şi la celelalte două, pentru a le promova în culturi”, dezvăluie cercetătorul Costel Vânătoru, coordonatorul Laboratorului de Genetică şi Ameliorare a Plantelor, pentru adevarul.ro.
Aclimatizarea pepenilor asiatici, pe care îi putem găsi şi consuma pe toată perioada anului, este o premieră pentru Europa. ”Vorbim despre o specie nouă, diferită de pepenele obişnuit, în privinţa pulpei şi a gustului. Are un avantaj mare: se păstrează foarte bine după recoltare, în perioada iernii”, explică cercetătorul buzoian. Pulpa acestui pepene este o sursă bogată în vitamine, magneziu şi potasiu.
Gustul seamănă cu cel al castravetelui
Leguma rezistă câteva luni după recoltare şi poate înlocui castravetele şi dovleacul în preparatele culinare. ”Pulpa e albă, suculentă şi mai puţin consistentă decât cea a pepenelui clasic. Gustul seamănă mai degrabă cu cel al castravetelui. Este un aliment valoros, care poate fi folosit şi ca desert, dar nu cu dulceaţa pepenelui pe care îl cunoaştem”, spune Vânătoru.
Noul pepene este bun în murături, iar când este copt poate fi confiat, întrucât devine dulceag. Poate fi tăiat rondele, înlocuind dovlecelul, sau poate fi folosit la prepararea sucurilor. Şi seminţele pot fi consumate, asemenea celor de dovleac. Pepenele de iarnă este înrudit cu castraveţii şi, spre deosebire de pepenele roşu sau galben, creşte pe boltă, asemenea strugurilor. ”Se păstrează foarte bine peste iarnă, fiindcă prezintă, la suprafaţă, perişori, care nu permit pierderea apei. De aceea, condiţiile de păstrare nu sunt deosebite”, completează Camelia Bratu, cercetător la staţiunea legumicolă.
