Schimbare drastică în învățământ. Cum ar putea fi notați elevii în noul an școlar

Noua reformă a evaluării școlare, introdusă pentru a reduce subiectivismul notării începând cu 2026, a generat nelămuriri în rândul cadrelor didactice, în principal din cauza lipsei unei echivalări clare între cele trei niveluri de performanță și tradiționala scară de la 1 la 10.

Schimbări în învățământ/sursă foto: arhivă

Cum vor fi notați elevii

Conform documentului aflat în dezbatere publică, standardele de evaluare stabilesc, pentru fiecare competență din programa școlară, ce cunoștințe și abilități trebuie să demonstreze elevii, acestea fiind structurate pe trei niveluri de performanță: nivel de bază, nivel consolidat și nivel avansat.

Fiecare nivel înseamnă:

Nivel de bază: elevul știe informațiile strict necesare;

Consolidat: elevul a învățat materia și știe să aplice cunoștințele învățate;

Avansat: elevul are note excelente, stăpânește materia;

În dezvoltare: elevul încă nu a ajuns la un nivel minim.

Pentru elevi, noul sistem promite o evaluare mai predictibilă, cu criterii transparente și cunoscute dinainte, menite să reducă diferențele de exigență dintre profesori și să pună accent pe competențe și progres individual, potrivit Adevărul.

Deși reforma era așteptată, problemele au apărut rapid. Documentele oficiale descriu nivelurile de performanță, dar nu oferă o echivalare clară între acestea și notele de la 1 la 10- o lipsă care complică evaluarea, mai ales în zonele sensibile, precum diferența dintre nota 5 și nota 6.

Confuzia a ajuns până la ministrul Educației, Mihai Dimian, care a încercat să explice situația într-o serie de comentarii pe Facebook, după ce numeroși profesori au semnalat problema.

Ministrul a susținut că „standardele spun clar care e nivelul pentru 5-6, pentru 7-8, pentru 9-10 în evaluarea unei competențe”, deși aceste precizări nu se regăsesc în niciun document oficial.

Cum se va face diferențierea între note

Conform unui interviu pentru EduPedu, Ministerul Educației a declarat că nota finală rămâne la latitudinea profesorului, mai ales pentru că nu va exista o metodologie națională pentru diferențierea calificativelor.

„Diferențierea în interiorul scalei de notare se realizează prin exercitarea competenței profesionale a cadrului didactic. Standardele naționale de evaluare nu restrâng această competență, ci o fundamentează: prin descrierea explicită a nivelului de realizare a rezultatelor învățării, acestea oferă cadrului didactic un reper verificabil, comun tuturor cadrelor didactice și, implicit, tuturor unităților de învățământ, pe care aprecierea se poate întemeia”, au declarat reprezentanții Ministerului.

O altă întrebare Edupedu a vizat situațiile în care un elev obține niveluri diferite de performanță la competențe distincte din aceeași disciplină și dacă va exista o metodologie națională care să transforme aceste niveluri într-o singură notă. Ministerul Educației consideră că o astfel de formulă nu este necesară.

„Este normal ca un elev să demonstreze niveluri diferite de performanță la competențe distincte ale aceleiași discipline. Această variație nu reprezintă o problemă ce ar trebui rezolvată printr-o operațiune mecanică de «transformare într-o singură notă», ci constituie tocmai informația cu cea mai mare valoare pedagogică: poziționarea elevului în procesul de învățare și identificarea pasului următor necesar”, explică instituția.

Ministerul confirmă că standardele vor deveni obligatorii pentru evaluarea curentă începând cu anul școlar 2026–2027, subliniind că obligația profesorilor privește utilizarea standardelor în fundamentarea evaluării, nu nota acordată în sine.

Respectarea acestor standarde va fi verificată prin inspecția școlară, care va monitoriza modul în care cadrele didactice integrează criteriile naționale în evaluările de zi cu zi.