Sfinții Constantin și Elena, tradiții și superstiții. Ce nu este bine să faci pe 21 mai
Ortodocșii și catolicii îi sărbătoresc, mâine, 21 mai, pe Sfinții Împarați Constantin și Elena. Nu mai puțin de 1,8 milioane de români le poartă numele. Iată ce tradiții și superstiții există în popor legat de această sărbătoare și ce nu este bine să facem în ziua sfântă!
Împarații Constantin și Elena au fost declarați sfinți. Datorită lor creștinismul a devenit religie permisă, jertfele sângeroase au fost interzise și duminica a fost stabilită zi de odihnă în Imperiul Roman.
Asta se întâmpla în anul 312. Cinci ani mai târziu, au început să bată moneda cu monogramă creștina, i-au scutit pe preoți de impozite și de armată și au oferit creștinilor edificii imperiale pentru practicarea cultului.
Împăratul Constantin a construit o cetate impresionantă pe malul stâng al Bosforului, pe locul vechii Cetăți Bizantion. Cetatea, care s-a numit apoi Constantinopol, a devenit noua capitală a imperiului, care a rivalizat cu vechea Romă.
Aici, a fost zidită măreața catedrală închinată Sfinților Apostoli.
Cine sunt Sfinții Constantin și Elena și de ce-i sărbătorim pe 21 mai
Împaratul Constantin cel Mare a fost botezat pe patul de moarte de episcopul Eusebiu de Cezareea, biograful și apropiatul său.
A murit la scurt timp, în Nicomidia, și a fost înmormântat în Constantinopol. În tradiția populară se vorbește despre Împărații Constantin și Elena ca despre părinții Sfintei Cruci.
“Sfântul Constantin a venit pentru creștinii crunt prigoniți vreme de două secole ca o binecuvântare din partea lui Dumnezeu. Datorită Împăratului Constantin și a mamei sale Elena, creștinismul a intrat într-o perioadă de maximă înflorire, numită de cercetători «Epoca de aur», în care oameni sfinți și minți luminate, cum ar fi Sfantul Ioan Gura de Aur, Sfântul Vasile cel Mare, Sfântul Grigorie Teologul, au expus în operele lor doctrina și spiritul creștin autentic”, a declarat pentru Mediafax părintele Constantin Stoica.
Potrivit crestinortodox.ro, cercetătorii sunt de părere că deciziile Împăratului Constantin în favoarea creștinismului s-au datorat mai ales mamei sale, Elena, care, “cu mana de fier și credința tare”, s-a aflat în permanență în umbra unicului său fiu.
Pentru ziua de 21 mai, există o serie de obiceiuri și superstiții care fac referire la vara ce urmează să-și facă apariția:
- mulți agricultori nu lucrează de Sfinții Constantin și Elena, pentru a evita pagubele aduse holdelor de păsările cerului. În unele regiuni ale țării este ultima zi în care se mai poate semăna porumb, ovăz și mei. În popor se vorbește că tot ce se seamănă după aceasta zi se va usca;
- podgorenii respectă ziua de Constantin Graur în ideea că, dacă vor munci, graurii le vor distruge strugurii;
- păstorii hotărăsc cine le va fi baci, unde vor amplasa stânele și cine le va păzi pe timpul pășunatului;
- femeile, pentru a alunga duhurile rele și necurate, tămâie și stropesc cu aghiasmă;
- pentru a se apăra de forțe malefice, țăranii aprind un foc mare și stau în jurul lui. Prin acest foc obișnuiesc să treacă și oile, pentru a fi ferite de rele cât timp vor sta la stână;
- în calendarul popular, sărbatoarea Sfinților Constantin și Elena este o sărbatoare a păsărilor de pădure, numită „Constantin Graur„ sau „Constantinul Puilor„. Din această primă zi a verii, păsările încep să-și învețe puii să zboare, după ce li s-a dezlegat glasul la Vlasie (11 februarie), s-au împerecheat și și-au construit cuiburile la Dragobete (24 februarie).
Cine se sărbătorește de Sfinții Constantin și Elena
Aproximativ 1,8 milioane de români îşi sărbătoresc onomastica, mâine, 21 mai. Cele mai multe sunt femei cu numele Elena, Ileana, Lenuţa, Constanţa, Constantina, Leana şi Nuţi.
Majoritatea bărbaţilor se numesc Constantin, în timp ce alţii poartă numele Costel, Costică, Costin, Costinel, Costi şi Costeluş.
