Un val de praf saharian traversează azi România
Pe lângă valul de caniculă cu care ne luptăm de câteva zile, pe lângă ploile abundente, furtunile, viiturile și alunecările de pământ care s-au semnalat în anumite zone din țară, iată că România este sufocată și de un val de praf saharian. Anunțul a fost făcut de Silviu Gurlui, profesor de fizică la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, pe pagina sa de Facebook.
Praful saharian care a intrat în țară prin vest, va acoperi azi întreagul teritoriu, spune specialistul care mai precizează că fenomenul are și părțile sale bune: este un puternic fertilizator al pământului și apelor.
Silviu Gurlui, profesor de fizică: „Timișoara, cel mai afectat oraș”
“Până mâine după amiază avem praf saharian. Valul a intrat de astăzi prin vestul țării. Timișoara pare cea mai acoperită. Moldova și Dobrogea, de această dată, sunt mai puțin măturate de val. Praful saharian are părți bune dar mai ales părți neplăcute.
Praful ridicat în aer perturbă dinamica norilor și a precipitațiilor. Uneori, în condiții date, temperează fenomenele meteo, adică devin mai blânde. Exemplul tipic este al uraganelor din nordul Oceanului Atlantic, reduse sau inhibate atunci când acolo ajung asemenea nori de praf.
Praful conține particule micrometrice. În aer pot perturba transportul aerian. Redepuse la sol, pot perturba serios eficiența energetică a panourilor solare. Stratul opac va diminua intensitatea radiației ce ajunge pe panouri.
Praful saharian, un bun fertilizant al solului și apelor
Praful are și un efect vital pentru viața plantelor din sol, din mări și oceane. Conținutul mare de fier și fosfor asigură hrana acestor plante. Cele din apă, fitoplanctonul, reprezintă rezervorul principal de oxigen pentru noi toți, pentru toate viețuitoarele.
Este așadar un bun fertilizant al solului și util/hrană pentru fauna acvatică dar contribuie în aer la poluare, produce o reducere a radiației solare care ajunge la sol, modifică caracteristicile aerosolilor (modificări fizico-chimice, adică pot induce modificări în varii procese meteorologice), încălzește gheața (topindu-se mai repede sub radiația solară) și, mai important, în drumul lor lung prin aer, poate culege agenți patogeni (ciuperci, bacterii, etc- provenite de la resturi de animale, vegetație, etc ) sau particule nocive ce sunt culese din zonele din Sahara unde cu ani în urmă au fost făcute teste complexe”, a scris, pe Facebook, Silviu Gurlui.
CITEȘTE ȘI: Vremea în iulie. Ne așteaptă o lună de foc!
