Cancerul de sân. Ce analize îl depistează și în ce constă tratamentul
Aproape 10.000 de femei din țara noastră sunt depistate anual cu cancer de sân. Din păcate, în cele mai multe cazuri, diagnosticarea este târzie, când eficiența tratamentului este minimă.
Probabilitatea de apariție a cancerului la sân este mai mare după 50 de ani, 8 din 10 cazuri fiind întâlnite după această vârstă. Însă și femeile tinere pot face boala, numărul cazurilor fiind în creștere. Femeile care au în familie rude (mame, surori, mătuși) cu această boală ar trebui să facă periodic anumite teste genetice (BRCA1, BRCA 2 și TP53).
Factorii care favorizează apariția cancerului la sân
Printre factorii favorizanți ai cancerului mamar se numără: expunerea la estrogeni (apariția ciclului menstrual la o vârstă mai mică și intrarea la menopauză mai târziu expun corpul la estrogeni pe o perioadă mare), obezitatea, consumul de alcool și tratamentele de substituție hormonală.
Cancer la sân, simptome de alarmă
Printre semnele care pot anunța prezența unui cancer la sân se numără: un nodul palpabil nedureros, cu suprafață neregulată, creșterea asimetrică a consistenței sânului, retracția mamelonului sau a unei porțiuni de la acest nivel, deformarea unui sân, roșeață, ulcerație. Foarte rar, cancerul mamar este însoțit de durere.
De ce analize este nevoie
În funcţie de vârstă, metodele de depistare diferă. Pentru femeile sub 40 de ani, prima metodă de screening este ecografia, urmată de mamografie, în cazul în care rezultatul impune efectuarea acesteia în intervalul 35-40 de ani. Pentru femeile de peste 40 de ani, prima metodă de screening este mamografia.
Una dintre metodele moderne de explorare a sânului, sonoelastografia este o ecografie performantă, care prezintă două avantaje importante: nu iradiază şi are o acurateţe de 90% în depistarea tumorilor. Prin această metodă, se evaluează calitativ şi cantitativ elasticitatea ţesutului mamar, putându-se depista tumori mici, chiar şi sub 2 centimetri.
Singura metodă imagistică ce permite vizualizarea microcalcifierilor este mamografia. Faţă de mamografia standard, cea digitală permite observarea mai multor detalii structurale în sânul dens şi evidenţiază mai bine microcalcifierile, cel mai probabil semn al unui cancer incipient. De asemenea, mamografia digitală presupune o iradiere şi compresie mai redusă decât în cazul celei standard.
Imagistica prin rezonanță magnetică (IRM) este recomandată când metodele de screening indică prezenţa unei leziuni suspecte, când ecografia și mamografia au rezultate nerelevante, la femeile cu risc oncologic familial (după vârsta de 35 de ani), şi pentru evaluaree pre/post terapeutică sau în cazul unor leziuni maligne.
Terapia este adaptată fiecărui caz în parte. „Se elimină țesutul tumoral și se analizează pentru a determina tipul, faza, mărimea, statusul hormonal și posibilele metastaze în ganglionii limfatici locali. În funcție de mărimea tumorii și de localizare, se decide tipul de intervenție chirurgicală: mastectomie sau operație conservatoare (excizie sectorială). Dacă este aleasă mastectomia, reconstrucția sânului/sanilor poate fi, de asemenea, o opțiune, în același timp sau la distanță”, explică dr. Elena Claudia Teodorescu, medic primar radiologie și imagistică medicală.
Chimioterapia și radioterapia fac parte adesea din schema de tratament în cancerul mamar, la acestea putându-se adăuga terapiile biologice și hormonale.
Palpează-ți lunar sânii
Medicii recomandă ca fiecare femeie să îşi palpeze sânii în fiecare lună, la 3-4 zile după terminarea ciclului menstrual, când hormonii sunt mai „liniştiţi”. Pentru femeile aflate la menopauză, examinarea mamară este bine să se facă în aceeaşi zi a lunii. Iată cum se face corect!
- În faţa oglinzii: priveşte-ţi sânii stând în picioare, cu braţele pe lângă corp, apoi cu braţele ridicate deasupra capului, precum şi cu mâinile pe şolduri, în timp ce îţi împingi umerii în faţă. Urmăreşte orice modificare posibilă legată de mărimea, simetria şi forma sânilor. Dacă observi o modificare a culorii la unul dintre sâni, un aspect roşiatic, încreţituri, înfundarea mameloanelor sau aspectul de „coajă de portocală”, nu amâna vizita la medic.
- La duş: este uşor să observi modificările legate de consistenţa sânilor, mai ales că săpunul acţionează ca un lubrifiant. Foloseşte mâna dreaptă pentru examinarea sânului stâng şi invers. Palparea se face cu toată suprafaţa degetelor (nu doar cu vârfurile) în cercuri concentrice, de sus în jos şi radial (din vârful mamelonului, în sensul razelor unui cerc).
- În poziţia culcat: aşază-ţi sub umăr o pernă, ridică braţul, iar cu cealaltă mână palpezi sânul folosind aceleaşi mişcări ca şi cele descrise mai sus. Nu uita să examinezi şi zona subraţului, fiind atentă la apariţia oricărei umflături. La sfârşit, strânge mamelonul între degete (scurgerile de sânge sunt anormale).
Ce spun specialiștii
Cancerul mamar reprezintă 26% din toate neoplasmele la femei. Cauzele acestui tip de cancer nu sunt pe deplin cunoscute și înțelese. Este dificil să spui de ce o femeie face cancer la sân și alta nu. Dar există elemente, cunoscute ca factori de risc, care schimbă probabilitatea unei femei de a dezvolta această boală. Prognosticul depinde, în general, de tipul de cancer și de cât de devreme este diagnosticat (de stadiu). Alți factori de prognostic includ cât de agresive sunt celulele tumorale și de existența/absența anumitor receptori pe celulele tumorale pentru tratament. Recidiva poate să apară, cel mai frecvent, în primii 2 ani după tratament.
Citește și:
Cum a supraviețuit o tânără cancerului la sân. Era însărcinată în 4 luni când a aflat
