Ce este sindromul pisică-porc. Legătura surprinzătoare dintre alergia la pisici și carnea de porc
Părul de pisică ajunge aproape peste tot în mediul în care trăim, motiv pentru care multe persoane alergice pot avea simptome chiar și atunci când nu sunt în preajma animalului.
Mai puțin cunoscut este însă faptul că unii alergici la pisici pot avea reacții și după ce consumă carne de porc, din cauza unui fenomen numit reacție încrucișată.
În peste 50% dintre locuințele din România trăiește o pisică. Alergia la proteinele provenite din saliva sau urina pisicii este una dintre cele mai comune alergii respiratorii.
Simptomele pot apărea chiar și în locuințele în care nu există o pisică, deoarece alergenii sunt transportați foarte ușor prin haine, praf sau aer.
Medicul alergolog Brîndușa Petruțescu explică fenomenul, la ProTV.
„Alergenul de pisică este ubicuitar, adică se găsește în praf și în casele care nu au pisică. Prin expunere constantă pot să apară rinita, conjunctivita și crizele de astm.”
Sindromul pisică-porc: reacția încrucișată mai puțin cunoscută
Persoanele alergice la pisici pot avea uneori reacții și la preparatele din carne de porc. Afecțiunea este cunoscută în alergologie sub numele de sindromul pisică-porc.
Potrivit medicilor, anumite proteine din carnea de porc sunt similare cu cele care provoacă alergia la pisici. Din acest motiv, sistemul imunitar le poate confunda și poate declanșa o reacție alergică.
„Pot să apară mâncărimi în gură, umflarea buzelor, foarte rar șoc anafilactic și nu există tratament. Carnea trebuie evitată sau prepararea termică să fie intensă pentru a distruge aceste proteine”, explică dr. Brîndușa Petruțescu.
Vestea bună este că temperaturile ridicate pot denatura aceste proteine. De aceea, o friptură de porc bine gătită ar putea să nu provoace probleme persoanelor alergice.
În cazul alergiei la pisică există însă și o formă de tratament: imunoterapia, administrată sub formă de picături sublinguale, care trebuie urmată timp de aproximativ trei ani.
Alergenele nu provin din blana animalului în sine, ci din saliva și urina pisicii. Atunci când pisica se linge sau când folosește litiera, aceste proteine pot ajunge în aer și în praf.
Astfel, în locuințe se pot acumula concentrații mari de alergeni, care rămân suspendați în aer sau se depun pe suprafețe.
De ce pisicile pot fi totuși benefice pentru sănătate
Chiar dacă pot provoca alergii, studiile recente arată că prezența unei pisici în casă poate avea și efecte benefice asupra sistemului imunitar.
O pisică care iese și afară aduce pe blana sa diverse bacterii din mediul exterior. Acestea produc substanțe numite endotoxine.
În contact cu organismul uman, endotoxinele stimulează sistemul imunitar să producă un răspuns antibacterian normal. Acest lucru poate ajuta sistemul de apărare al organismului să funcționeze corect și să nu devină excesiv de sensibil, ceea ce ar putea reduce riscul apariției alergiilor.
