De ce îți "sare" inima din piept? Tot ce trebuie să știi despre inima ta este în acest articol
Bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de deces, atât în România, cât și în Europa, potrivit ultimului raport al Societății Europene de Cardiologie. Vestea bună este că aproape 80% din aceste afecțiuni pot fi prevenite prin controlarea factorilor de risc și prin adoptarea unui stil de viață sănătos.
Ce trebuie să știi despre inima ta. 9 curiozități despre inimă
- Parte a aparatului cardiovascular, inima are ca rol-cheie menținerea vieții.
- Este înconjurată de un sac plin cu lichid, ce poartă numele de pericard.
- Sângele este pompat de la inimă spre organe prin artere și se întoarce prin vene.
- Inima femeii cântăreşte în jur de 230 de grame, pe când a unui bărbat aproximativ 280 grame și se află în cutia toracică, între plămâni.
- Pompează 5-6 litri de sânge, care circulă prin tot organismul de 3 ori în fiecare minut.
- Este împărțită în două jumătăți, care sunt divizate în camere: superioare (atrii) și inferioare (ventricule).
- Cele mai multe atacuri de cord au loc între orele 8:00 și 9:00 dimineața, în special în prima zi a săptămânii.
- O inimă sănătoasă are dimensiunea pumnului.
- Bate de 100.000 de ori pe zi. Ceea ce înseamnă că au loc 35 de milioane de bătăi într-un an.
- Deoarece inima are propriul impuls electric, poate să bată pentru scurt timp, şi după ce este separată de corpul în care a funcţionat.
Inima se bazează pe impulsurile electrice pentru a bate într-un ritm constant. Problemele cu impulsurile electrice pot cauza aritmii, adică un ritm anormal. Impulsurile defecte pot face inima să bată prea încet, prea repede sau într-un mod dezorganizat, haotic.
Unele dintre aceste aritmii pot fi foarte periculoase dacă nu sunt tratate, iar altele pot fi doar un efect enervant, dar care nu îţi pun viaţa în pericol. Printre principalele aritmii se numără: tahicardia (puls peste 90 de bătăi pe minut), bradicardia (puls sub 60 de bătăi pe minut), extrasistolele, fibrilaţia atrială.
Riști să-ți îmbolnăvești inima dacă
... stai mult timp în faţa televizorului sau a calculatorului.
... ignori sforăitul sau problemele dentare.
... treci cu vederea stările depresive dese.
... fumezi. Specialiștii spun că tutunul crește de 3 ori riscul de deces în urma unui atac de inimă sau infarct și că riscul scade cu 50%, după primul an în care nu mai fumezi.
... mănânci în exces carne de porc, de miel și produse de tip fast-food. Carnea de porc sau de miel trebuie mâncată cu moderație, deoarece este bogată în grăsimi rele, care se depun pe artere, încetinind funcțiile cardiace. Mănâncă fără sare, întrucât surplusul de sodiu reţine apa în organism.
... vreunul dintre părinți suferă de boli de inimă.
... te confrunți cu obezitatea.
... ai colesterolul mărit. Colesterolul în exces se depune pe pereţii vaselor de sânge. Ateroscleroza, cum se numeşte acest proces, duce la îngustarea vaselor de sânge şi la îngreunarea circulaţiei. Valorile normale ale colesterolului sunt: colesterolul total < 200 mg/dl; colesterol „bun“ (HDL) > 60 mg/dl; colesterol „rău“ (LDL) < 100 mg/dl.
... neglijezi hipertensiunea. Tensiunea arterială reprezintă presiunea făcută de sânge asupra peretelui vascular în timpul contracţiei şi relaxării ritmice a inimii. Valoarea normală a tensiunii este sub 120/80 mmHg, în care prima unitate reprezintă tensiunea sistolică (presiunea când sângele este pompat în artere) şi cea de-a doua este tensiunea diastolică (când inima se relaxează).
Semne care ar trebui să te alarmeze
De cele mai multe ori, asociem durerea de la nivelul pieptului și palpitațiile cu afecțiunile cardiace. Cu toate acestea, multe alte neplăceri pe care le trecem cu vederea pot semnala faptul că avem probleme cu inima.
Te simți mai tot timpul obosit
Starea de letargie și somnolența apar atunci când inima nu-și poate îndeplini funcția de a pompa sângele corespunzător în organism. De asemenea, modificările de ritm cardiac, problemă cunoscută ca aritmie, pot favoriza apariția oboselii.
Transpiri chiar și când nu faci efort
Dintre afecţiunile inimii, infarctul miocardic se manifestă prin transpirații reci. Mai exact, durerea cauzată de afectarea inimii poate favoriza descărcarea de adrenalină și stimula secreția glandelor sudoripare. Neplăcerea poate apărea chiar și atunci când organismul este relaxat, în stare de repaus.
Ameţeşti des
Specialiștii spun că multe persoane amețesc când fac mișcări rapide, neplăcere cauzată în acest context de scăderea tensiunii. Explicația este una simplă: inima menține o anumită presiune, iar când persoana se ridică brusc, sângele nu poate ajunge rapid la creier, fapt ce duce la apariția stărilor de amețeală.
Ai dureri la nivelul pieptului
Printre cele mai întâlnite semne specifice afecțiunilor cardiace se numără și durerea resimțită la nivelul pieptului, al brațelor și care iradiază spre gât. În cazul acestor probleme de sănătate, senzația de durere apare sub stern, către partea stângă, și este asemănătoare unei greutăți sau presiuni care apasă pe piept. Specialiștii spun că durerile de acest fel sunt mai frecvente la bărbați, în timp ce femeile se confruntă mai ales cu senzația de arsură. De cele mai multe ori, angina pectorală și infarctul miocardic se manifestă prin astfel de simptome.
7 teste bune pentru inimă
Uneori, inima dă semne când ceva nu-i prieşte, alteori „suferă“ în tăcere. Un control la medic îţi arată dacă e cazul să te îngrijorezi. Depistarea la timp a unei boli de inimă îţi dă ocazia să faci schimbările necesare în dietă şi în stilul de viaţă, pentru a preveni un infarct.
Electrocardiograma
E un test simplu, care reproduce pe hârtie activitatea electrică a inimii. Poate să arate semne ale unui infarct, mărirea în volum a inimii, semne ale unui flux sangvin insuficient, probleme ale ritmului cardiac, semne de inflamaţie a sacului care o înconjoară (pericardul).
În cazul unor afecţiuni cardiace cu simptome care apar şi dispar rapid, cum ar fi aritmiile sau bolile coronariene, e nevoie de un EKG ambulatoriu (aparat portabil), care înregistrează bătăile inimii timp de 24 de ore sau mai mult, pentru a putea pune corect un diagnostic.
Testul de sânge
Şi în urma unei simple analize de sânge se pot obţine informaţii legate de o eventuală boală a inimii. Cei doi indici care se urmăresc sunt colesterolul şi proteina C reactivă. Un nivel al colesterolului mai mare de 200 mg/dl înseamnă un risc crescut de afecţiuni cardiovasculare, fiind asociat cu îngroşarea arterelor şi cu boala coronariană.
Proteina C reactivă este semn al prezenţei unei inflamaţii în organism şi, asemenea colesterolului, poate cauza probleme dacă depăşeşte 3 mg/l.
Controlul tensiunii arteriale
Hipertensiunea e un duşman „tăcut“ al organismului, întrucât nu are simptome. Dacă nu e ţinută sub control, ea poate fi cauza unui infarct sau a unui atac cerebral. O tensiune mai mare de 140/90 mmHg este semn de hipertensiune arterială.
Ecocardiografia
Undele ultrascurte arată capturi cu activitatea inimii. Prin ecocardiografie sunt vizate modificările din structura valvelor şi a pericardului (ţesutul din jurul inimii). Această investigaţie ajută în măsurarea dimensiunilor atriilor.
Testul de efort
Investigația începe prin măsurarea în repaus a frecvenţei cardiace şi a tensiunii arteriale. Apoi se aplică pe corp 6-12 electrozi, conectaţi la un aparat EKG. Pacientul va trebui să meargă pe o bandă de alergat, viteza şi înclinaţia benzii crescând treptat. Acest test depistează până la două treimi din bolile coronariene şi 80% din cazurile de obstrucţie a mai multor artere coronare.
Ecografia Doppler
Se desfășoară ca o ecografie normală, adică în dreptul organului examinat, prin deplasarea unei sonde. Investigația presupune măsurarea vitezei fluxului sangvin din artere şi vene. Prin această ecografie pot fi evidențiate cardiopatiile congenitale și valvulopatiile.
Angiografia coronariană
Este utilizată pentru a releva imagini detaliate a vaselor de sânge care alimentează inima. Cu această analiză pot fi observate depunerile de grăsime sau prezenţa cheagurilor de sânge ce blochează fluxul sangvin către inimă.
Cele mai frecvente boli de inimă
150.000 de români mor anual din cauza bolilor de inimă, ceea ce reprezintă 60% din totalul deceselor înregistrate la nivel național.
Infarctul miocardic
Deși este una dintre afecțiunile asociate cu înaintarea în vârstă, infarctul miocardic apare tot mai des la tineri. Blocajele de la nivelul arterelor coronariene fac ca inima să nu mai fie alimentată cu sânge, fapt ce duce la apariția infarctului miocardic.
Printre semnele care anunță infarctul se numără senzația de durere (poate iradia spre umăr, baza gâtului) și presiune la nivelul pieptului, lipsa de aer și mărirea ritmului cardiac.
Deși senzația de apăsare și durerea de la nivelul pieptului dispar de regulă în cel mult 10 minute, persoana poate avea în orele de după febră de intensitate medie, vârsături și probleme de respirație.
Insuficiența cardiacă
Incapacitatea inimii de a se umple cu sânge sau de a-l pompa spre țesuturi și organe este cunoscută în termeni medicali sub numele de insuficiență cardiacă. Principalele simptome care anunță problema cardiacă sunt dificultățile de respirație (senzația de sufocare), amețelile, durerile în piept, oboseala și umflarea gleznelor.
Cardiopatia ischemică
Durerea în zona pieptului care apare după ce persoana face efort și dispare la scurt timp este unul dintre semnele bolii cardiace ischemice, manifestare a anginei pectorale.
Principalul simptom al acestei afecțiuni este senzația de „gheară în zona pieptului“ însoțită de dificultăți respiratorii (sufocare). Neplăcerea poate apărea nu numai după efort fizic (cum este mersul pe jos rapid), ci și după ce persoana a mâncat mai mult, a fumat excesiv sau îi este frig.
Miocardita
Este o afecțiune de natură infecțioasă ce se caracterizează prin inflamarea miocardului (mușchiului inimii). Netratată la timp poate duce la insuficiență cardiacă și aritmii maligne. Se manifestă prin: palpitații, oboseală, dispnee, durere asemănătoare anginei.
