Totul despre răguşeala la copii. Cum apare şi cum se tratează
O simplă îngheţată, ţipetele copilului la joacă sau o răceală mai puternică pot afecta corzile vocale ale copilului. Apare răguşeala, o afecțiune destul de frecvent întâlnită care poate avea diverse cauze, cel mai adesea fiind provocată de infecții virale sau bacteriene cum este laringita. De obicei nu este o problemă gravă, însă dacă aveţi dubii, adresaţi-vă medicului ORL-ist.
Specialiştii sunt de părere că răguşeala (disfonia, în termeni medicali) este un simptom relativ frecvent dat de utilizarea constanţă a vorbirii ca mijloc de comunicare între indivizi. Apariţia acestei afecţiuni poate avea cauze diferite la copii faţă de adulţi.
„Este un simptom care crează îngrijorare în rândul părinților copiilor afectați, chiar dacă nu întotdeauna disfonia constituie un simptom al unei boli severe. Există factori legați de vârstă, asociați unei incidențe mai mari a acestui simptom la copil: hiperreactivitatea psihomotorie a acestuia, integrarea în colectivitate și puseele frecvente de infecții acute ale căilor respiratorii superioare.
Rolul medicului specialist ORL est acela de a deosebi, de a face diagnosticul diferențial pentru situații clinice diferite, adesea cu abordare terapeutică și prognostic diferit”, Dr. Adina Zamfir-Chiru-Anton, medic ORL la Spitalul pentru Copii „Grigore Alexandrescu” din Bucureşti.
Cauze medicale
În unele cazuri, în unele forme de laringe inflamat care dă greutate în respiraţie (laringită dispneizantă, cum ar fi epiglotita acută, în termeni medicali) răguşeala poate avea semnificație de severitate. În alte cazuri, poate arăta apariția unei formațiuni tumorale la nivelul corzilor vocale, ceea ce necesită o investigare detaliată și de specialitate. De asemenea, disfonia poate constitui un semn clinic de monitorizare a unei boli deja diagnosticate (de ex: papilomatoza laringiană recurentă adică mai multe tumori mici benigne) ajutând medicul dar și aparținătorii să se prezinte la control în limite de timp rezonabile.
„Mai poate fi asociată unei hiperactivități vocale (prin suprasolicitarea vocii) fiind frecvent întâlnită în perioada copilăriei și asociată cu prezența nodulilor vocali. Mai rar, disfonia poate fi asociată unei patologii rare, cu potențial evolutiv periculos (ex: corpii străini laringieni- adică obiecte aspirate sau înghiţite şi blocate în gât-n.r)”, a mai explicat Dr Adina Zamfir-Chiru-Anton.
Câteva elemente de detaliu pot fi menționate în afecțiunile uzual întâlnite la copil.
„Laringitele acute se pot prezenta simptomatic cu disfonie (raguşeală), prin edemul corzilor vocale. De obicei, acest lucru e specific formelor de boală care nu sunt periculoase din punct de vedere evolutiv, deoarece nu asociază și dispnee (greutate în respiraţie n.r). Nu există o asociere dovedită între gradul disfoniei și gradul obstrucției laringiene. Mai mult, cei care prezintă edem la nivelul corzilor vocale adesea nu dezvoltă edem subglotic și deci nici dispnee”, a mai explicat medicul ORL.
Citeşte şi: Leacuri la îndemână pentru răgușeală
Nodulii vocali reprezintă cea mai frecventă cauză de răgușeală la copil. Este vorba despre formațiuni pseudotumorale cu localizare pe marginea corzilor vocale. Histologic, sunt de fapt zone de inflamație cronică localizată. Disfonia asociată nodulilor este fluctuantă, cu perioade mai bune sau mai rele evolutiv. Ea nu progresează niciodată până la afonie și este dificil de tratat dat fiind cooperarea greoaie a pacientului pediatric la ceea ce înseamnă reeducare vocală.
Citeşte şi: Scapă de răguşeală fără medicamente!
Papilomatoza laringiană recurentă este o afecțiune tumorală de origine virală (papilomavirusul uman) cu evoluție severă și variabilă. Disfonia este întotdeauna progresivă, fără perioade de ameliorare.
Mai târziu se instalazeă afonia și dispneea (definită ca jena respiratorie sau efortul de respiraţie), cu risc de sufocare pentru pacient. Vârsta de apariție este variabilă dar adesea constituie primul semn de manifestare a bolii, la copilul mic. Necesită tratament chirurgical la medicul specialist ORL.
Malformațiile laringelui se asociază cu disfonie doar dacă anomaliile anatomice afectează corzile vocale. În această situație, răgușeala e prezentă de la naștere. Nu există obligatoriu o corelație între gradul disfoniei și dispnee. Aceste două semne pot exista independent sau asociate. Diagnosticul se stabilește la specialist, uneori cu ajutorul anesteziei generale.
Tulburările motorii ale laringelui (paraliziile de nerv recurent) pot asocia disfonie și uneori dispnee. Ele pot exista ca malformație, de la naștere sau să se instaleze ca urmare a unor intervenții în cutia toracică, pericardiac, sau după operații la nivelul glandei tiroide și, mai rar, idiopatic, adică fără o cauză evidentă. Diagnosticul este stabilit la medicul specialist și poate necesita uneori intervenția de montare a unei canule traheale (traheotomie), dacă respirația este afectată semnificativ și concomitent.
Disfonia iatrogenă sau postoperatorie este frecventă și se recunoaște prin debutul său după intervenții medico-chirurgicale la nivelul laringelui. Poate avea grade variate de severitate și poate asocia și dispnee dar fără corelație cu severitatea acesteia. Este cel mai adesea definitivă, atestă existența unor cicatrici operatorii la nivelul corzilor vocale și sunt greu sau chiar imposibil de corectat. Adesea, afecțiunile pentru care se intervine pe laringe fac ca disfonia postoperatorie să nu poată fi evitată și să fie acceptată ca un dezavantaj în balans cu tratamentul afecțiunii de bază”, a explicat medicul ORL Adina Zamfir-Chiru-Anton.
Citeşte şi: Din ce cauză apare răgușeala?
Medicul mai spune că răguşeala poate apărea şi din cauza corpilor străini laringieni. Este vorba despre o patologie rară și adesea trecută cu vederea. Disfonia se instalează brusc, de la debut, adesea în legătură cu un sindrom de aspirație alimentară. Este persistentă, fără fluctuații ca intensitate și nu răspunde la tratamentul corticosteroid general. Se poate complica în caz de nedepistare la timp. Diagnosticul și tratamentul nu se pot efectua decât sub anestezie generală.
Citeşte şi: Ceaşca de sănătate. Ce nu ştiţi despre laringită
„Există în practica curentă păreri care atribuie disfonia și altor afecțiuni pediatrice, fără ca acest lucru să fie real și nici demonstrat clinic: vegetațiile adenoide și rinita alergică! Acestea nu pot fi responsabile prin ele însele de existența unei disfonii!”, a mai explicat medicul care a subluiniat că acestea pot întreține secreții în filiera respiratorie dar nu sunt cauza directă a răguşelilor.
Citeşte şi: Cum te tratezi de răguşeală acasă
„Disfonia poate face parte din sechelele definitive după unele intervenții chirurgicale. Pacienții trebuie informați asupra acestui fapt pentru a preveni discuțiile ulterioare și pentru ca aparținătorii să înțeleagă balanța dintre beneficii și dezavantaje în cazul în care se optează pentru terapie medicală sau chirurgicală.
Managementul disfoniei la copil se poate deveni anevoios și uneori imposibil de rezolvat dat fiind multitudinea cauzelor și particularităților neuromotorii specifice vârstei. Adresarea pacientului către medicul specialist ORL poate însă preveni complicațiile și eventualele accidente severe.”, a mai explicat medicul
Ce cauze mai pot determina răguşeala la copii
Răgușeala la copii mai poate fi provocată de următoarele cauze:
Plânsul prelungit, excesiv la copii poate provoca răgușeală din cauza iritării corzilor vocale.
Tusea poate irita corzile vocale şi să provoace răguşeală. În cazul în care disfonia durează mai mult de o săptămână, este cazul să mergeţi cu micuţul la mediucl specialist.
Alergiile (la păr de animale, praf, polen, iarbă, etc.) pot cauza tusea care la rândul ei provoacă disfonie pentru că irită corzile vocale.
Refluxul gastroesofagian, mai ales în cazul bebeluşilor, poate provoca răgușeală.
Inhalarea de substanțe iritante cum ar fi fumul de ţigară sau chiar vaporii ţigărilor electronice pot irita corzile vocale ale copiilor.
Cum tratăm răguşeala
Medicii spun că răguşeala provocată de ale cauze decât cele microbiene trece dacă luăm câteva măsuri simple:
Repaosul vocal total, nici măcar în şoaptă nu trebuie să vorbească.
Consumul de lichide, apă plată sau ceaiuri la temperatura camerei.
Citeşte şi: Remedii pentru răgușeală
Consumul de miere cu lămâie,
Gargara cu apă şi sare de mare,
Folosirea unui umidificator de aer în camera copilului,
Fără băuturi carbogazoase,
Dacă simptomele persistă, adresaţi-vă medicului specialist.
