CAMPANIE: Drumul spre liceu, pavat cu deziluzii

Campania noastră „Ţie cât îţi pasă de şcoală?” a reunit la Şcoala generală nr. 5 din Bucureşti părinţi şi profesori doritori să-şi exprime opriniile despre schimbările care tulbură din nou sistemul de învăţământ.

Pe aceeaşi temă:

Ce se schimbă în învăţământ

Ţie cât îţi pasă de şcoală?

Şcoala a început anul acesta pe fondul nemulţumirii generale:revendicările salariale ale profesorilor,un nou proiect de lege a învăţământului,un adevărat tzunami pentru anul şcolar viitor cu multe schimbări în calendarul probelor de evalua-re şi al examenelor.

Iată de ce primul subiect „atacat” în campania noastră a fost legat de modalitatea de admitere în liceu. Elevi şi părinţi derutaţi

Prima pe lista nemulţumirilor este întârzierea cu care a fost anunţată noua formulă de admitere. Iată de ce Diana Cosma,ca părinte,spune că „elevii de clasa a VIII-a nu ştiu cum vor da admiterea anul ăsta (n.n. până la data discuţiei,nu erau comunicate detaliile).

Profesorii sunt şi ei derutaţi”. Şi tot ea a lansat o altă temă:selecţia copiilor pentru licee.

"Este haos şi pentru părinţi, şi pentru noi!"

Directoarea şcolii,prof. Cornelia Ghiţă,priveşte problema de la catedră:„Nu sunt deloc de acord cu formula de anul acesta,care a şi fost târziu anunţată. Dacă măcar la finele

clasei a VII-a elevul ar fi ştiut că-n clasa a VIII-a îl aşteaptă o testare naţională din materia gimnazială,probabil că în vacanţa de vară ar fi putut să înceapă pregătirea,pentru ca din septembrie până în mai să-i rămână timp pentru clasa a VIII-a. Dar faptul că în fiecare an se schimbă modalitatea de admitere produce şi alte anomalii”.

Domnica Lupu,învăţătoare:

.

Un alt subiect fierbinte i-a animat pe invitaţii noştri:Nu este prea mare ponderea mediilor din şcoala generală pentru intrarea la liceu?

Prof. Corina Ghiţă apreciază că nu. „Şcoala generală înseamnă cultură generală şi dacă n-ar exista ponderea de 50 la sută a mediilor din generală,copiii n-ar mai învăţa decât la materiile de admitere. Restul ar merge la limita subzistenţei.”

Ca părinte,Mirela Georgescu vede şi o altă faţetă a problemei:

”.

Radu Atanasiu,tatăl a două eleve din clasele primare,intervine neaşteptat la finalul întâlnirii noastre,cu un subiect fierbinte:salariile profesorilor.

„Consider că statul,ca manager,ar trebui să plătească mai bine profesorii. Îmi este ruşine că valoarea muncii lor nu este recunoscută. Şi mi se pare anormal,pentru că statul primeşte bani de la mine ca să-mi asigure educaţia copiilor,iar profesorii sunt prost plătiţi.”