Carbohidraţii, combustibil pentru organism

Contestaţi în prezent de cei care îşi doresc să slăbească, pe motiv că ar îngrăşa, carbohidraţii sunt în realitate macronutrienţi extrem de necesari, responsabili de alimentarea întregului corp cu energie.

Carbohidraţii – sau hidraţii de carbon – fac parte din categoria celor 3 macronutrienţi esenţiali pentru organism, împreună cu  proteinele şi grăsimile. Îmbunătăţesc sistemul imunitar, sunt sursă de energie primară, ajută la coagularea sângelui. Denumirea de carbohidraţi provine de la elementele chimice care îi compun, şi anume: carbon, hidrogen şi oxigen.

Carbohidraţii simpli cresc rapid glicemia

Carbohidraţii simpli (glucidele simple sau glucidele rafinate), precum glucoza din zahărul rafinat sau galactoza din produsele lactate, se numesc monozaharide. Cei care conţin două tipuri de glucide, precum lactoza din lapte sau maltoza din bere şi anumite legume, poartă denumirea de dizaharide. De asemenea, carbohidraţii simpli se întâlnesc şi în dulciuri, sucuri, produse de patiserie, cereale îndulcite şi în mâncarea procesată. Aceştia sunt consideraţi a fi sursă de calorii goale, deoarece nu sunt însoţiţi în mod natural de vitamine, minerale sau fibre. Pentru că se digeră şi se absorb foarte repede în sânge, determină o creştere rapidă a glicemiei, urmată de o coborâre la fel de rapidă, senzaţia de foame reapărând la scurt timp. Excepţie fac fructele, care deşi conţin carbohidraţi simpli, au o mulţime de vitamine, enzime, antioxidanţi, fibre şi apă purificată, extrem de necesare organismului.

Carbohidraţii complecşi dau energie pe termen lung

Carbohidraţii complecşi (glucidele cu eliberare lentă) sunt numiţi şi polizaharide, deoarece au în componenţa lor mai mult de trei tipuri de zaharuri. Spre deosebire de cei simpli, oferă puţine calorii şi sunt procesaţi mai lent de către organism. În plus, întreţin funcţiile acestuia pe termen lung. Carbohidraţii complecşi se găsesc cu precădere în fructe şi în legume: mere, banane, căpşuni, alune, dovleac copt, fasole, linte, mazăre, orez brun, cereale integrale şi cartofi. 

Surse de carbohidraţi buni

Orez brun: 75g/100g

Paste integrale: 65g/100g

Fasole: 20g/100g

Cartofi: 20g/100g

Pâine integrală: 45g/100g

Fulgi de ovăz: 60g/100g

Fibrele previn apariţia cancerului de colon

Şi fibrele alimentare fac parte din categoria carbohidraţilor. Acestea sunt nedigerabile şi nu sunt transformate în zaharuri simple. Ajută la îmbunătăţirea digestiei, la micşorarea colesterolului, la reglarea tranzitului intestinal şi a nivelului de zahăr din sânge. Previn apariţia cancerului de colon sau a diabetului.

Menţin sănătatea creierului

În urma studiilor s-a constatat că oamenii care au o dietă slabă în carbohidraţi sunt mai predispuşi să sufere de anxietate, de furie sau de depresie. Acest lucru se explică prin faptul că nivelul serotoninei din creier creşte în urma consumului de hidraţi de carbon. Totodată, consumaţi în exces – în special cei rafinaţi –, favorizează apariţia obezităţii, a diabetului sau chiar a diferitelor forme de cancer.

Bine de ştiut!

Doza zilnică recomandată de nutriţionişti este de 135 de grame de carbohidraţi, care asigură circa 30% din aportul caloric cotidian.