Pintilie Călătorul

Sfântul Pantelimon se mai numea, în tradiţia populară, Pintilie Călătorul sau Sântilie cel Şchiop. Ziua lui era sărbătorită mai ales de cei care călătoreau des. Câteva evenimente din natură marcau, în tradiţia populară, apropierea sărbătorii.

Pintilie vestea cocorii că a sosit vremea să se îndrepte spre alte meleaguri şi însoţea vara în călătoria ei pe Pământ. În această zi,oamenii privesc cum se reflectă soarele într-o strachină cu apă,la amiază,când se spune că stă pe loc o jumătate de ceas. Atunci se desparte vara de toamnă.

Împerecherea rudarilor

Pe 27 iulie,rudarii din jurul Carpaţilor Meridionali veneau în ultima zi a Bâlciului de Sântilie de la Câmpulung Muscel pentru a-şi „mărita” fetele. Dimineaţa ele se îmbrăcau în cele mai frumoase costume populare româneşti.

În cursul zilei,tinerii se cunoşteau şi jucau hora,după care noaptea se făceau nevăzuţi în pădurea de pe dealul Gruiului. A doua zi,se consimţeau căsătoriile hotărâte de ei. Tot atunci se rezolvau şi divorţurile.