Victimă, salvator sau persecutor? Fă testul Karpman! Rolul în care intri cel mai des spune multe despre tine

Triunghiul dramatic Karpman descrie trei roluri care pot apărea în relațiile dintre oameni: victima, salvatorul și persecutorul. Fă testul și află care dintre ele apare cel mai des în comportamentul tău, mai ales la serviciu!

Foto: Imagine generată cu IA

În relațiile de zi cu zi, putem ajunge în situații în care ne simțim neputincioși, încercăm să rezolvăm problemele altora sau devenim critici și autoritari. Psihologul Stephen Karpman a descris aceste dinamici prin ceea ce a devenit cunoscut drept triunghiul dramatic Karpman.

Rolurile nu reprezintă etichete definitive și se pot schimba în funcție de situație. Testul de mai jos este un exercițiu de autocunoaștere și te poate ajuta să observi felul în care reacționezi în anumite contexte.

Testul Karpman: ce rol joci cel mai des?

1. Când lucrezi la un proiect în echipă:

A. Mă tem că nu sunt la fel de bună ca restul echipei.

B. Îmi vine să critic felul în care lucrează ceilalți.

C. Mă îngrijorează că restul echipei nu se ridică la nivelul meu.

2. Când echipa pe care o conduci nu obține rezultatele așteptate:

A. Mă gândesc că este vina mea și că sunt veriga slabă.

B. Îmi vine să dau vina pe persoana care se descurcă cel mai slab.

C. Analizez situația și fac schimbări în modul în care sunt împărțite sarcinile.

3. Când un coleg spune că este obosit și nu poate îndeplini o sarcină:

A. Îi spun că nu știu cum să rezolv problema respectivă.

B. Mă gândesc că are din nou o scuză pentru a nu munci.

C. Mă ofer imediat să îl ajut să termine sarcina.

4. Dacă salariile nu au mai crescut de câțiva ani:

A. Mă plâng împreună cu ceilalți colegi, însă nu fac nimic concret.

B. Dau vina pe manageri și consider că nu știu să gestioneze bugetul.

C. Fac o petiție și cer o reevaluare a situației.

5. Te gândești adesea că firma nu s-ar descurca fără tine?

A. Cred că s-ar descurca foarte bine și fără mine.

B. Sunt convins că ar avea probleme, pentru că sunt una dintre cele mai competente persoane de acolo.

C. Pot prelua și sarcinile altora, așa că probabil le-ar fi greu fără mine.

Majoritate de A: ai tendința să intri în rolul victimei

Dacă ai ales cel mai des variantele A, este posibil să adopți frecvent rolul victimei în situații profesionale sau personale. Te poți îndoi de propriile capacități, îți poți asuma prea ușor vina și poți avea impresia că ceilalți au mai multă putere sau mai multe resurse decât tine.

Acest comportament poate apărea mai ales atunci când te simți atacată, criticată sau pusă într-o situație dificilă. În spatele lui pot exista și calități precum flexibilitatea și receptivitatea.

Un prim pas util este să te întrebi ce se află efectiv sub controlul tău. În loc să privești situația prin prisma neputinței, analizează ce poți schimba, ce poți cere și ce decizie îți aparține.

Majoritate de B: intri în rolul persecutorului

Cele mai multe răspunsuri B indică o tendință spre rolul persecutorului. În această poziție, omul pune presiune, critică, caută vinovați și poate încerca să dețină controlul asupra celor din jur.

La serviciu, persecutorul poate transforma greșelile colegilor în motive de reproș, poate împărți oamenii în „buni” și „slabi” și poate alimenta o atmosferă competitivă. Feedbackul devine ușor o critică personală, iar perspectivele celorlalți ajung să fie ignorate.

Dacă te regăsești în acest profil, merită să fii atent la felul în care formulezi observațiile. Comunicarea asertivă, empatia și feedbackul concret pot înlocui reproșurile și judecățile. Un semnal important apare în momentul în care simți că urmează să jignești sau să umilești pe cineva: atunci este util să faci un pas înapoi și să reformulezi.

Majoritate de C: ai tendința să fii salvatorul

Dacă predomină răspunsurile C, ai putea ocupa frecvent rolul salvatorului. Ești persoana care sare rapid în ajutor, preia sarcini, oferă soluții și se declară disponibilă atunci când cineva are o problemă.

Generozitatea poate fi o calitate, însă acest rol poate deveni obositor atunci când ajutorul este oferit permanent și fără să fie solicitat. În timp, ceilalți pot deveni dependenți de intervenția ta, iar tu poți ajunge să acumulezi frustrare dacă eforturile tale trec neobservate.

Înainte să preiei problema altcuiva, întreabă-te simplu: „Mi-a cerut cineva ajutorul?” Uneori, cel mai sănătos lucru pe care îl poți face este să îi lași pe ceilalți să-și rezolve singuri problemele și să învețe din propriile experiențe.

Un rol poate deveni altul

Triunghiul dramatic Karpman nu stabilește că o persoană este permanent victimă, salvator sau persecutor. În anumite relații sau situații, rolurile se pot schimba rapid. Cineva care începe prin a salva poate ajunge să se simtă neapreciat și să devină persecutor, iar persoana care se simte atacată poate adopta rolul victimei.

Identificarea tiparului poate fi primul pas spre o comunicare mai sănătoasă, în care fiecare își asumă responsabilitatea pentru propriile decizii și limite.

Editor: Raluca Toma