Cum să începi să ţii o dietă mediteraneană

Dacă îţi doreşti să faci o schimbare în stilul tău de viaţă, dieta în stil mediteranean ar putea fi o alegere bună nu doar pentru inima și creierul tău, ci şi pentru papilele tale gustative.

Mai mult decât o dietă, regimul în stil mediteranean este un mod de viaţă. Este bogat în fructe proaspete, legume, nuci, cereale integrale, fructe de mare și grăsimi sănătoase pentru inimă. Poate ajuta la reducerea riscului de accident vascular cerebral și boli cardiovasculare, inclusiv boli de inimă. De asemenea, poate ajuta la prevenirea diabetului de tip 2.

Beneficiile dietei mediteraneene pentru sănătate

Unul dintre beneficiile cheie ale dietei mediteraneene este că este antiinflamatoare și poate ajuta la menținerea nivelului sănătos al colesterolului și al tensiunii arteriale, precum și la susținerea bacteriilor intestinale bune. În 2013, o echipă de cercetători de la Universitatea din Barcelona, care a studiat peste 7.000 de participanți, a documentat îmbunătățiri drastice ale sănătății inimii lor. Un studiu mai recent a mai descoperit că persoanele în vârstă pot îmbunătăți considerabil funcția creierului și propria longevitate prin adoptarea dietei mediteraneene.

Ce alimente sunt nelipsite din dieta mediteraneană

Ca în aproape orice dietă sănătoasă nu lipsesc cerealele integrale, alimentele proaspete, proteinele slabe și grăsimile nesaturate. Mai poţi include în meniu pește gras, porții generoase de leguminoase, nuci și semințe. Conform Goodhousewkeeping, aceasta este lista cu alimentele pe care ar fi bine să le consumi dacă te-ai decis să începi o dietă mediteraneană:

Legume

Avocado, sfeclă, ardei gras, broccoli, varză, morcovi, țelină, conopidă, castraveți, vinete, roșii, cartofi, cartofi dulci, napi, dovlecei, anghinare.

Fructe

Mere, caise, cireșe, clementine, curmale, smochine, grapefruit, pepeni, nectarine, portocale, piersici, pere, rodii, căpșuni, mandarine.

Te-ar mai putea interesa: Dieta Atlantică te scapă de grăsimea abdominală. Ce alte beneficii aduce și cum se ține

Leguminoase, nuci și cereale

Migdale, orz, hrișcă, bulgur, fasole, năut, cușcuș, linte, ovăz, fistic, quinoa, nuci.

Grăsimi și oțeturi sănătoase

Oțet de mere, oțet balsamic, ulei de măsline extravirgin, oțet de vin roșu

Ierburi și mirodenii

Ienibahar, busuioc, frunze de dafin, scorțișoară, cuișoare, coriandru, chimen, mărar, mentă, nucșoară, oregano, pătrunjel, rozmarin, salvie, boia, cimbru, turmeric.

Vezi şi: 3 alimente surprinzătoare bune pentru inimă. Le recomandă un cardiolog

Ce să mănânci cu moderație

Lactate și brânză (feta, brânzeturi de capră și oaie, ricotta, iaurt, ouă), fructe de mare şi carne (pui, peste, crustacee, carne roşie).

Nimic nu este strict interzis în acest plan, dar anumite alimente, care conţin grăsimi saturate, carbohidrați simpli și zahăr, n-ar trebui consumate în fiecare zi. Este vorba de carne roşie, carne procesată (cârnaţi, mezeluri), alimente procesate (fursecuri, chipsuri, dulciuri), băuturi dulci, carbogazoase, cereale rafinate (orez alb, pâine, paste).

FOTO: Shutterstock