De ce își smulg unele persoane sprâncenele sau firele de păr din barbă? Tricotilomania este o afecțiune, nu doar un tic

Nevoia irezistibilă de a smulge fire de păr nu este un simplu tic nervos și nici un obicei pe care îl poți controla ușor. Tricotilomania este o tulburare psihică ce poate afecta atât copiii, cât și adulții, având un impact important asupra stimei de sine și a calității vieții.

Cunoscută și sub denumirea de tulburare de smulgere a părului, tricotilomania face parte din categoria tulburărilor obsesiv-compulsive și a comportamentelor repetitive centrate pe corp. Persoana simte un impuls puternic de a smulge fire de păr de pe scalp, sprâncene, gene sau din alte zone ale corpului și îi este foarte greu să îl controleze.

În multe cazuri, gestul apare automat, fără ca persoana să-și dea seama, în timp ce citește, lucrează, urmărește un film sau este copleșită de stres. Pentru unii, simptomele sunt ușoare și apar doar în perioade tensionate, însă pentru alții devin o problemă cronică ce necesită tratament de lungă durată.

Afecțiunea debutează frecvent în copilărie sau la începutul adolescenței, între 9 și 13 ani, însă poate apărea la orice vârstă.

De ce apare tricotilomania?

Nu există o singură cauză care explică apariția acestei tulburări. Specialiștii consideră că este rezultatul unei combinații de factori biologici, psihologici și de mediu.

Predispoziția genetică poate avea un rol important, mai ales dacă în familie există persoane diagnosticate cu tulburări obsesiv-compulsive, anxietate sau depresie. În același timp, modificările unor substanțe chimice din creier, precum serotonina și dopamina, pot influența controlul impulsurilor.

Pentru multe persoane, smulgerea părului devine o modalitate de a face față emoțiilor intense. Stresul, anxietatea, tristețea, plictiseala sau frustrările pot declanșa acest comportament, iar senzația de ușurare care apare imediat după îl transformă într-un cerc vicios. Ulterior, sunt frecvente sentimentele de vinovăție, rușine și regret.

Experiențele traumatice, lipsa sprijinului emoțional sau dificultățile de gestionare a emoțiilor pot contribui și ele la dezvoltarea tricotilomaniei.

Semnele care nu trebuie ignorate

Principalul simptom este smulgerea repetată a firelor de păr, însoțită de dificultatea de a opri acest comportament, chiar dacă persoana își dorește acest lucru.

Alte manifestări frecvente sunt:

• apariția zonelor fără păr pe scalp, sprâncene sau gene;
• senzația de tensiune înainte de smulgerea firelor și de ușurare imediat după;
• încercări repetate, dar fără succes, de a controla impulsul;
• ascunderea zonelor afectate cu machiaj, pălării sau coafuri speciale;
• răsucirea, mestecarea sau mușcarea firelor de păr smulse;
• asocierea cu alte comportamente repetitive, precum rosul unghiilor sau mușcatul buzelor.

În lipsa tratamentului, pot apărea leziuni ale pielii, infecții, căderea permanentă a părului și probleme emoționale importante.

Cum poate fi tratată

Deși este o tulburare dificilă, tricotilomania poate fi tratată cu succes atunci când este diagnosticată la timp.

Cea mai eficientă metodă este terapia cognitiv-comportamentală, care îi ajută pe pacienți să identifice situațiile care declanșează impulsul și să înlocuiască acest comportament cu reacții mai sănătoase. Una dintre tehnicile folosite este inversarea obiceiului, prin care persoana învață să recunoască momentul în care apare impulsul și să îl gestioneze diferit.

În anumite situații, medicul psihiatru poate recomanda tratament medicamentos, în special dacă tricotilomania este însoțită de anxietate sau depresie.

La fel de importante sunt grupurile de sprijin, consilierea psihologică și tehnicile de relaxare, precum respirația controlată, meditația sau mindfulness-ul, care contribuie la reducerea stresului.

@Freepik

Editor: Raluca Toma