Boli care se agravează la frig

Temperaturile scăzute determină apariţia unor complicaţii în cazul persoanelor cu o circulaţie proastă a sângelui sau care suferă deja de afecţiuni cronice.

În general,copiii,vârstnicii şi adulţii bolnavi sunt cei mai afectaţi de schimbările de temperatură din sezonul rece. Simptomele diferă însă de la o persoană la alta,în funcţie de istoricul medical,dar şi de capacitatea organismului de-a face faţă bolilor de sezon.

Afecţiunile cardiace

Atunci când corpul nostru este expus la frig,vasele mici de sânge se contractă,cu scopul de-a ajuta organismul să păstreze cât mai multă căldură. Însă acest lucru duce la diminuarea fluxului sangvin către extremităţile corpului,dar şi către inimă. În acest fel se agravează starea celor care suferă de boli cardiace precum angină pectorală,insuficienţă cardiacă şi infarct miocardic.

Bronşita cronică

Persoanele care suferă de bronşită cronică sau de astm bronşic se pot simţi mai rău atunci când organismul face faţă temperaturilor scăzute. Strangularea vaselor de sânge duce la scăderea puterii de apărare a mucoasei respiratorii împotriva virusurilor. Pe de altă parte,vremea rece îngreunează respiraţia,întrucât bronhiile pulmonare se contractă la frig. 

Reumatismul

Circulaţia deficitară a sângelui la nivelul picioarelor intensifică şi durerile articulare,mai ales în cazul persoanelor cu reumatism. Problemele sunt mai grave atunci când persoana suferă şi de ateroscleroză(îngroşarea vaselor de sânge din cauza unor depuneri de colesterol,calciu şi bacterii).

Cuperoza

Trecerile bruşte de la temperaturile scăzute de afară la cele ridicate din casă sau din mijloacele de transport pot duce la „ruperea“ vaselor de sânge mici de la nivelul feţei. În acest fel apare cuperoza,o afecţiune dermatologică ce se manifestă prin înroşirea puternică a pielii din zona obrajilor.

Sindromul Raynaud

Persoanele tinere care au probleme cu circulaţia sângelui la nivelul membrelor se pot confrunta cu Sindromul Raynaud. Acesta se manifestă prin albirea degetelor,a nasului şi a obrajilor şi,ulterior,prin înroşirea accentuată  a extremităţilor. De asemenea,degetele pot deveni reci,amorţite şi sensibile,pielea capătă un aspect lucios,iar simţul tactil îşi pierde din acuitate. Crizele pot apărea de mai multe ori pe zi şi pot dura de la câteva minute până la câteva ore.

Sfatul specialistului:Dr. Rodica Niculae,medic de familie,Centrul Medical Medsana,Telefon:021.9607

În perioadele cu temperaturi foarte scăzute,vârstnicii,în special cei cu afecţiuni cardiace şi respiratorii,ar trebui să evite deplasările în spaţii deschise şi expunerea la frig. De asemenea,este recomandat să consume alimente bogate în proteine,fructe şi legume,dar şi multe lichide. În ceea ce priveşte îmbrăcămintea,este de preferat ca hainele purtate să fie din fibre naturale,deoarece împiedică transpiraţia,care duce la creşterea riscului de îmbolnăvire în contact cu aerul rece. Nici să ne îmbrăcăm prea gros nu este bine,pentru că temperatura organismului creşte,se intensifică transpiraţia şi apare deshidratarea (crampe musculare,senzaţie de epuizare). În plus,vasele de sânge se dilată şi fluxul sangvin creşte,provocând astfel modificări ale tensiunii arteriale şi ale bătăilor inimii.