La groparul lui «U» Cluj este fals şi numele
Materialul despre omul care a nenorocit una dintre echipele de legendă ale Ardealului ar trebui scris cu un ofiţer de crimă organizată lângă. Nu de frică, ci pentru a nu ne pierde în multitudinea de termeni juridici cu care Walter e etichetat, şi nici unul în conjuncturi favorabile lui.
Fostul patron al Universităţii Cluj a făcut de toate în viaţă. A învăţat golăneala pe străzile din Pantelimon, unde înainte de 1989 comercializa ”la negru” butelii. E drept, la acest capitol era şerif Cristi Borcea, dar nici el nu se descurca prea rău. Florian Buşcă n-a fost însă băiat prost şi a învăţat repede că nu instruirea şi munca pe brânci te pot duce sus, ci combinaţiile politice. Astfel, acesta s-a înhăitat cu câteva beizadele politice, printre care şi fiul fostului şef al SRI, Virgil Măgureanu, cu care a făcut afaceri în domeniul pazei şi protecţiei, dar şi cu materiale de construcţii.
Până una alta, Buşcă a profitat şi el după 1990 de exodul românilor spre Vest şi s-a implicat în transportul lor ilegal în ţările din Uniunea Europeană. A fost arestat în Austria după o urmărire ca în filme, pe autostradă, dar a ieşit pe cauţiune. Apoi, acesta a intrat în afacerile cu gunoaie. A înfiinţat o firmă de salubrizare şi a obţinut contracte cu mai multe primării din România. A vrut însă tot timpul mai mult şi datorită susţinerii arătată PSD. Miron Mitrea, devenit ulterior naşul său, l-a ajutat chiar să prindă un mandat de consilier general al Bucureştiului. În 2006 a făcut însă trecerea de la Buşcă la Walter, pentru că voia să prindă un contract de salubrizare a bazelor americane din România, de la Babadag şi Kogălniceanu, iar cazierul său nu-i permitea să se înscrie la licitaţie. Punct ochit, punct lovit. N-a avut nici o problemă să-i iasă şi această mişcare.
Curat lacrimă, Walter a intrat în fotbal adus de prietenul Borcea, la Dinamo. A vrut să fie însă vioara întâi, nu să se calce pe picioare cu alde Turcu, Cohn sau Badea şi a plecat la Cluj. Cum de ce? Să facă curat în oraş şi să salveze echipa de fotbal fanion: Universitatea! „Şepcile roşii” s-au prins însă repede despre ce e vorba. După câţiva ani staţi cu greu pe linia de plutire, Walter a plecat spre Petrolul, pentru că afacerile nu mai mergeau atât de bine sub Feleac. Voia acum să cureţe străzile Ploieştiului şi să-i salveze pe „Lupii galbeni”. N-a venit însă singur, ci cu celebrul lot de 17 jucători, pentru care e şi azi anchetat de DNA. S-a întors repede la Cluj, dar fără să investească bani, ci doar să rămână în afacere. Altele erau obiectivele şi problemele lui acum. Direcţia de Crimă Organizată a început să-l ancheteze pentru alcătuirea unui grup infracţional având ca ţintă spălarea de bani şi evaziunea fiscală. Prejudiciul statului român e de 4,5 milioane € şi după ce s-a strâns laţul a fugit din ţară ca un gangster din filmele americane, lăsând totul baltă, inclusiv pe „U” Cluj. A fost prins în Emiratele Arabe Unite şi extrădat, iar acum se află în custodia Poliţiei Române. Riscă ani grei de închisoare, dar asta nu mai repară nimic. „U” Cluj e pe buza prăpastiei, în Liga a III-a, din cauza unui om alunecos, la care nimic nu e ceea ce pare. Nici măcar numele!
I-a dat fotbalului pe Neluţu Sabău şi Răzvan Cociş
Universitatea Cluj n-a fost niciodată o pepinieră extraordinară, majoritatea numelor mari care au făcut istorie în tricoul alb-negru fiind create de alţii. Ioan Ovidiu Sabău este însă unul dintre corifeii fotbalului românesc şlefuit pe bătrânul Ion Moina, la fel ca şi mijlocaşul Răzvan Cociş, reprezentantul fotbaliştilor încă în activitate. De-a lungul timpului, legende ca Ştefan Kovacs şi Angelo Niculescu, foşti internaţionali ca Toni Doboş şi Florin Prunea sau vedete de moment, ca Adrian Cristea sau Claudiu Niculescu, au jucat şi antrenat pentru „Şepcile roşii”.
Insolventă, dar aproape de Cupă în 2015
Ca în cazul majorităţii cluburilor de tradiţie încăpute după 1990 pe mâinile unor escroci, cele mai mari performanţe datează din vremuri imemoriale. Universitatea Cluj a făcut parte din Clubul Sportiv Universitatea Cluj, înfiinţat în septembrie 1919 de către Societatea Sportivă a Studenţilor Universitari. Din 1932 până în prezent, „U” a participat fără întrerupere la toate ediţiile campionatului românesc de fotbal. Singurul trofeu câştigat în întreaga sa istorie este Cupa României, în 1965, fapt care dovedeşte că „U” nu a trăit pentru performanţă. În 1940 „U” a fost nevoit să îşi mute temporar reşedinta la Sibiu, din cauza Dictatului de la Viena, care a hotărât cedarea unei părţi din Transilvania Ungariei horthyste. În anul 1998, după ruptura produsă între club şi sponsorul principal, Banca Dacia Felix, urma să înceapă cea mai neagră perioadă a istoriei şepcilor roşii. În februarie 2013, clubul n-a mai putut face faţă datoriilor de milioane de euro şi a urmat modelul deja consacrat în Liga I de intrare în insolvenţă. În conjunctura unui campionat foarte slab, „U” Cluj s-a strecurat însă în 2015 spre finala Cupei României, rezultat halucinant pentru trupa lui Adrian Falub. Steaua nu i-a dat însă nici o şansă şi a învins-o cu 3-0. În urmă cu o lună, „U” a fost aproape de a intra în faliment, dar un grup de investitori italieni au salvat situaţia în ultimul moment. Nu s-a putut evita însă retrogradarea în Liga a III-a şi viitorul se vede în negru, cu foarte puţin alb în el.
FC Universitatea Cluj
- Data înfiinţării: septembrie 1919
- Nume precedente: CSU, Ştiinţa
- Stadion: Cluj Arena
- Liga I: locul 2 (1932-1933)
- Liga I: locul 3 (1971-1972)
- Cupa României: 1 (1964-1965)
- Finalistă Cupa României: 4 (1933-1934, 1941-1942, 1948-1949, 2014-2015)
- Cupa Cupelor: optimi de finală (1965-1966)
- Cupa UEFA: turul I (1972-1973)
- Cupa UEFA Intertoto: grupe (1995-1996)
