Ilinca Goia, adevărul despre viața din America. Motivul pentru care a ales să se întoarcă în țară: „Asta spune în puține cuvinte cam cum m-am simțit tratată acolo”
Ilinca Goia (55 de ani) este o mare actriță, apreciată la scară largă. Deși a primit bursă de studii și a fost premiată în America pentru talentul său actoricesc, aceasta a decis să se întoarcă în România. Ce a determinat-o să ia această decizie, a mărturisit chiar ea.
Ilinca Goia: „Aș vrea să înțelegeți că lumea actoriei din America...”
Ilinca Goia a studiat actoria în America și a fost recompensată pentru felul în care s-a dedicat actoriei. Cu toate acestea, vedeta a decis să se întoarcă pe meleagurile natale, chiar dacă atinsese un succes fulminant în carieră, peste ocean.
„Norocul meu a fost că o aveam pe mătușa mea acolo, plecată din România în 1975. Perioada mea de America se împarte în două, Coasta de Vest și Coasta de Est – în doi ani, de fapt. Prima oară am ajuns în 1992 în San Diego, California, unde am jucat două spectacole, „Fiddler on the roof, la Civic Light Opera, și „The Dybbuk, la San Diego Repertory Theatre.
Ultimul mi-a adus un premiu – The Drama-Logue Award for Best Performance, dar și o vizibilitate care a contat, astfel am fost invitată la audiții pentru o prestigioasă școală de musical, AMDA NY. Atunci am obținut prima bursă de studii și, după două semestre la NY, rectorul și întemeietorul școlii, domnul David Martin, a instituit pentru mine – nu mai existase pentru un student străin – o bursă completă de studii pentru ultimele două semestre.
Asta spune în puține cuvinte cam cum m-am simțit tratată acolo! Și la școală, și în teatru m-am simțit respectată, îndrăgită, valorizată, apreciată, simțeam că am însemnătate”, a declarat Ilinca Goia pentru Viva.
„Am suferit de dorul de acasă, de familie...”
În timp ce unii tânjesc să ajungă în Statele Unite, Ilinca Goia a ales să revină în țară. Actrița spune că a suferit de dorul casei și al familiei, motiv pentru care a decis să își asculte inima.
„Oricât de înapoiați eram (și am rămas!), eu am suferit de dorul de acasă, de familie… de a-mi întemeia o familie! De a-mi crește aici copilul și de-a-mi face meseria în limba mea, de a juca în românește. Aș vrea să înțelegeți că lumea actoriei din America în 1990 nu era deloc așa de incluzivă ca astăzi.
Eu, nevorbitoare nativă de americană, nu accesam multe personaje savuroase, importante – pe care, de altfel, le-aș fi putut „dovedi actoricește la fel de bine ca o nativă americană, dacă nu chiar mai bine, datorită școlii și experiențelor profesionale categorice care, din fericire, m-au format aici – din pricina așa-zisei bariere a graiului, a „accentului. Oricât mi l-aș fi antrenat, nu scăpam de întrebarea: „Where are you from? sau de porecla IronCurtainBabe, pe care am primit-o la facultate în NY!”, a mai mărturisit actrița pentru sursa citată.
„În România am primit și jucat roluri mari”
De asemenea, actrița mărturisește că în România a primit roluri mari, pe care în New York probabil că nu le-ar fi avut niciodată.
„Impresarii s-au dovedit destul de „segregaționiști, pentru că așa era lumea industriei respective pe atunci! În România am primit și jucat mari roluri pe care în anii 90 nu le-aș fi primit niciodată la NY ori LA. Astea au fost faptele. Pe scurt, m-aș fi putut mulțumi să joc în America personaje cu accent: expats mexicane, manechine europene, servitoare rusoaice etc., adică limitrofe fenomenului spectacologic sau cinematografic pe care consideram că-l merit, și nu am făcut-o, ci m-am întors acolo unde pe scenă vorbesc limba inimii mele.
Eu visul meu american l-am trăit deplin și tot ce am învățat acolo am încercat să pun în practică aici, el într-un fel trăiește încă în interiorul meu, la fel ca fiece etapă importantă din viață care m-a format”, a mai adăugat ea.
