Scrisorile lui Stanca: Dragă Vlad Chiricheş,

Ce faci? Azi e ziua ta. Vai, de ziua ta! Ce ne noroc ai avut şi tu! Să te accidentezi în preajma zilei tale de naştere. În preajma meciului cvasidecisiv al Naţionalei - faza tur cu Grecia.
Şi, la începutul carierei în Liga engleză... Să deie Domnul ca la retur să fii prezent şi să dai echipei, ţării ce aşteptăm noi de la tine. Căci, se conturează, dacă vă calificaţi, se profilează a avea "Generaţia Chiricheş..."
Vlad, am nişte emoţii mai mari ca voi. Deşi voi jucaţi, nu eu... Căci, la 16 ani după ce am fost în America mamei sale, în care se putea şi mai mult cu Hagi, Răducioiu, Ilie, Petrescu, Belo, Didi or Stelea (fără Prunea, că mi se ridică pielea pe ceafă...) ar mai fi şi rândul nostru, nu? Dar am tot felul de superstiţii. Temeri. Spaime. Am temeri de cartonare cu adresă la cei patru vulnerabili, cei aflaţi în pericol suspendare: Bourceanu, Marica, Gardoş, Grozav. Să nu fie vreun Vamă la greci şi vreun arbitru braşovean la centru să ne facă după listă... Dar, eu unul îl ştiu de om serios pe portughezul Pedro Proenca, arbitrul. Apropo, pe 3 nov a fost şi ziua lui. 43 de ani. Să-i urăm: "La mulţi ani, don Pedro, şi nu ne cartona!" Asta i-am ura. Că, dacă "ne face" ştim noi ce să-i urâm...
Vezi, de aia mă bucur, Vlade, că ai putea, că poţi, că vrei să joci returul de la Bucureşti. Căci nu ştiu cu câţi titulari apţi de joc mai rămânem pe finalul decisiv... Şi, încep să sufăr. Că, mi se cuibăreşte febra-n oase. Şi frica, mai ales. Cum de a vrut Pronia să le brodească aşa? Ca tu şi alţii să nu jucaţi. Sau să nu fiţi la parametri. Ne pedepseşte? Sau ne perpeleşte şi ne răsplăteşte. Doamne, uită-te şi la poporul ăsta de fraieri condus de băieţi deştepţi şi dă-i, acu' la sfârşit de an, nu o pâine, că oricum nu o are, nu o bucată de carne, că oricum costă, nu un phar de vin că d-ăla are... ci, dă Doamne o Victorie Mare. Să vezi cum se satură poporul nostru.
Şi, pentru asta... - Vlade, era să te uit, copilu' tatii - dă-i Doamne, sănătate şi fericire lui Vlad Chiricheş să-şi poată ajuta neamul la o ananghie... Şi, mai dă-i ani mulţi la Naţională...
George Stanca

































