Animalul care are capacitatea de a se clona. Specia este foarte periculoasă
Când auzim cuvântul „clonă”, mintea ne duce adesea la experimente de laborator, la faimoasa oaie Dolly sau la scenarii science-fiction.
În realitate însă, clonarea există și în natură, iar unele viețuitoare au capacitatea uimitoare de a se reproduce fără partener, creând copii aproape identice ale lor. Printre aceste ființe se numără un animal considerat deopotrivă fascinant și înfricoșător – rechinul.
Rechinii – prădătorii care se pot clona singuri
Fenomenul clonării naturale la animale este extrem de rar, dar a fost observat în mod spectaculos la rechini, unii dintre cei mai temuți prădători ai mărilor și oceanelor.
Primul caz confirmat a avut loc în anul 2001, la Grădina Zoologică Henry Doorly Zoo din Omaha (SUA), când o femelă de rechin-ciocan (Sphyrna tiburo) a dat naștere unui pui, deși nu avusese niciun contact cu un mascul.
La momentul respectiv, evenimentul a fost privit cu scepticism, însă în 2007, cercetători americani și irlandezi au analizat ADN-ul puiului și au făcut o descoperire uimitoare: materialul genetic era identic cu cel al mamei, fără nicio urmă de ADN masculin.
Explicația științifică a fost partenogeneza – un tip de reproducere asexuată în care embrionul se dezvoltă dintr-un ovul nefecundat. Practic, femela se „autoclonează”, dând naștere unei copii aproape perfecte. Din păcate, puiul născut atunci a avut un destin tragic, fiind ucis la scurt timp de un alt pește din acvariu, probabil o pisică de mare, potrivit ListVerse.
Dragonul de Komodo – „mama singură” a lumii reptilelor
Un alt caz celebru de clonare naturală a fost observat în 2006, la Grădina Zoologică din Londra, unde o femelă de dragon de Komodo – cea mai mare specie de șopârlă din lume – a reușit să aducă pe lume patru pui fără ajutorul unui mascul. La scurt timp, un alt exemplar din aceeași specie era pe cale să nască opt pui prin același proces.
Analizele ADN au arătat că micuții nu erau clone perfecte, ci rezultatul dublării materialului genetic al mamei. Fenomenul, deși rar, este un mecanism biologic prin care femela își poate asigura supraviețuirea speciei chiar și în condiții de izolare completă.
Herpetologul Richard Gibson a explicat că această abilitate ar fi o strategie de supraviețuire evolutivă:
„Imaginează-ți un dragon de Komodo trăind pe o insulă izolată. Dacă o femelă ajunge acolo singură, fără niciun mascul, în doi-trei ani ar putea să se reproducă spontan, asigurând astfel continuitatea speciei.”
Totuși, cercetătorul avertizează că partenogeneza are un dezavantaj major: lipsa diversității genetice, care poate duce în timp la vulnerabilitate față de boli sau la probleme de adaptare. De aceea, dragonii de Komodo folosesc acest mecanism doar în situații de urgență biologică, relatează ListVerse.
Alte animale care se pot clona singure
Deși rar întâlnită, partenogeneza nu este un fenomen unic. Mai multe specii din regnul animal au fost observate reproducându-se fără implicarea unui partener. Printre acestea se numără:
- viespile Cynipidae, care își pot crea clone fără masculi;
- șopârlele din genul Aspidoscelis, capabile de reproducere complet asexuată;
- șerpii Boa constrictor, la care s-au observat nașteri partenogenetice chiar și în captivitate;
- racul Procambarus virginalis, o specie descoperită recent, care se clonează continuu și invadează ecosisteme întregi;
- meduzele, afidele, viermii Cestode și bureții de mare, care folosesc același proces pentru supraviețuire.
