Cât de mare a fost megalacul Paratethys, care acoperea România. Urmele lui se văd și azi
Doi cercetători români au ajuns în Cartea Recordurilor cu o descoperire extraordinară. Ei au stabilit dimensiunile unui megalac, cel mai mare de pe suprafața pământului care acoperea inclusiv România. După recunoaștere, recordul a fost publicat în 40 de limbi.
Paratethys, cel mai mare lac din istoria planetei Pământ
Este vorba despre o echipa condusă de Dr. Dan Palcu, formată din cercetători ai institutului GeoEcoMar și cercetători ai Universității din București, o premieră pentru cele două instituții.
Echipa a descoperit proporțiile imense ale celui mai mare lac din istoria planetei Pământ: Paratethys.
Guinness World Records a publicat online un articol dedicat „Celui mai mare lac care a existat vreodată” și, de asemenea, recordul a fost publicat în edițiile tipărite, în peste 40 de limbi.
Acum aproximativ 11 milioane de ani, într-o epocă geologică denumită Miocenul superior, continentul european arăta foarte diferit față de astăzi. Cea mai impresionantă trăsătură a continentului a fost, probabil, Paratethys.
Ce suprafață acoperea Lacul Paratethys
Cercetătorii au detrminat că, la apogeul său, Paratethys se întindea pe o suprafață de aproximativ 2,8 milioane de kilometri pătrați - de la est de munții Alpii până în regiunile care astăzi aparțin Kazahstanului -și conținea peste 1,8 milioane de kilometri cubi de apă salmastră (apă dulce combinată cu apă sărată în diferite proporții).
Asta înseamnă de peste zece ori mai mare decât volumul combinat al tuturor lacurilor de apă dulce și sărată actuale.
„Pentru mult timp, s-a crezut că aici a fost o mare preistorică, Marea Sarmatică. Acum avem dovezi clare că pentru aproximativ cinci milioane de ani, această mare a devenit un lac – izolat de ocean și plin de animale nemaiîntâlnite în alte locuri de pe glob”, dezvăluie Dan Palcu, conform GeoEcoMar.
Unde se văd în România urmele lacului Paratethys
Lacul a acoperit mare parte din teritoriul României, în afară de zonele muntoase, și a lăsat în urmă mărturii spectaculoase, spun cercetătorii români acum în Cartea Recordurilor.
Dintre urmele lăsate de Lacul Paratethys sunt „nisipurile cu trovanți din Subcarpații Buzăului și Oltenia de sub munte, calcarele din zona Istrița care acum 10 milioane de ani erau plaje tropicale, și falezele roșiatice din Dobrogea de Sud, unde ciclurile de umplere si desecare ale lacului se reflectă în alternanțele albicios-roșiatice ale rocilor”, a explicat Dan Palcu.
Mega-lacul Paratethys avea o faună unică
Cercetările au scos la iveală informații și despre o severă criză hidrologice când mega-lacul a pierdut mai mult de două treimi din suprafață și o treime din volum.
Atunci, nivelul apei a scăzut cu până la 250 de metri. Acest lucru a avut un impact devastator pentru faună și multe specii au dispărut, inclusiv Cetotherium riabinini – cea mai mică balenă găsită, spun cercetătorii, potrivit sursei citate.
Pentru a desluși istoria megalacului, cercetătorii au folosit o tehnică numită magnetostratigrafie – folosind înregistrarea inversărilor de polaritate ale câmpului magnetic terestru din roci ca instrument de datare. Pentru a determina dimensiunea și volumul megalacului Paratethys, cercetătorii au recurs la reconstrucții paleogeografice digitale, mai scrie GeoEcoMar.
