Ce alimente obișnuiau să consume românii în secolul al XVIII-lea. Ce mâncau și ce beau în urmă cu 200 de ani
Viața românilor arăta cu totul și cu totul altfel în secolul al XVIII-lea. Mâncărurile erau total diferite față de ceea ce există în momentul de față pe piață. Cu ce se hrăneau și cum era stilul lor alimentar, descoperiți din rândurile de mai jos.
Secolul XVIII a fost plin de transformări atât pe plan cultural, vestimentar dar și alimentar. Principala resursă de hrană a românilor o constituia creșterea animalelor și cultivarea de cereale.
Ce hrană aveau românii în secolul XVIII
În trecut tehnicile agricole difereau față de cele din prezent, iar lipsa tehnologiei și a evoluției și-a spus cuvântul prin dimeniunile mici ale supravețelor de tern cultivate. În plus, un impact puternic l-a avut și presiunea făcută de Poartă, punând monopol asupra comerțului Principatelor.
Importul și exportul se realizau atunci doar prin mijlocirea sultanului, monopol pe care doar tratatul de la Adrianopol, în 1829, îl va putea ridica. Spre deosebire de spaţiul extra-carpatic, Transilvania beneficia de un progres agricol, asistând chiar, în 1769, la întemeierea primei societăţi agricole, menită să pregătească specialişti în domeniu.
Și în acest secol grâul era cultivat de români, însă nu doar pentru consumul lor, ci și pentru că “Moldova e unul din granarele de care nu se poate lipsi. Constantinopolul, mai ales de când a trecut Crimeea sub stăpânire creştină”
Cultivarea meiului a fost înlocuit de cantitățile mari de porumb care putea fi consumat în mai multe variante. Când era copt boabele lui se mâncau ”întocmai ca o trufanda”; de asemenea, când era copt oamenii îl uscau iar mai apoi îl măcinau, și rezulta “prin fierbere, un fel de păsat des şi consistent” sau, prin coacere, “turte” .
Amintim și de hrişcă, de orzul, care “se cultiva doar pentru cai”, ovăzul şi secara. Tutunul, ale cărui frunze sunt culese, întinse pe sfoară şi lăsate să se usuce la aer, se cultivă şi el în cantităţi mari, căci, spune Andreas Wolf “aici, bărbaţii fără deosebire de vârstă, fumează şi trag tabac”, potrivit historia.ro.
Ce alte alimente îi hrăneau pe români
La jumătatea secoului al XVIII-lea, în Transilvania și în Principate noutatea era cartoful cultivat în cantități mari. De asemenea, alte alimente importante erau pătlăgelele roşii sau vinete şi bamele dar şi toate celelalte soiuri de zarzavat:castraveţi “de mărimi uimitoare”, dovleci, harbuji, “care cresc în sălbăticie pe câmp” ori sparanghel “cu totul verde şi (…) slab gust amărui”.
