Ce se întâmplă cu organismul în timpul zborului cu avionul. Cum poți evita problemele de sănătate

O călătorie cu avionul pare, pentru cei mai mulți, o experiență obișnuită. Totuși, chiar și un zbor fără turbulențe supune organismul unor schimbări importante. Presiunea din cabină, aerul foarte uscat și timpul petrecut nemișcat influențează modul în care funcționează corpul, iar pentru unele persoane aceste modificări pot deveni un risc real pentru sănătate.

Ce se întâmplă cu organismul în timpul zborului cu avionul.

Specialiștii atrag atenția că, pe măsură ce transportul aerian este tot mai utilizat, cresc și situațiile medicale apărute în timpul zborurilor. Un studiu recent arată că în prezent apare o urgență medicală la aproximativ un zbor din 212, față de unul din 604 zboruri, cât se estima în urmă cu mai bine de un deceniu.

Presiunea din cabină reduce cantitatea de oxigen pe care o primește organismul

Deși aeronavele zboară la peste 10.000 de metri altitudine, interiorul cabinei este presurizat astfel încât organismul să resimtă condiții similare unei altitudini de aproximativ 2.400 de metri.

Această diferență influențează funcționarea mai multor organe, în special a celor care conțin aer, precum plămânii, sinusurile, urechile și intestinele.

În același timp, organismul beneficiază de mai puțin oxigen. Deși concentrația de oxigen din aer rămâne aceeași, presiunea mai scăzută face ca organismul să primească echivalentul a aproximativ 15% oxigen, comparativ cu nivelul de la sol.

Pentru a compensa această situație, corpul reacționează imediat:

• respirația devine mai rapidă;
• ritmul cardiac crește;
• circulația sanguină încearcă să transporte oxigenul mai eficient către țesuturi.

Pentru persoanele sănătoase aceste modificări trec, de regulă, neobservate. În schimb, cei care suferă de boli pulmonare cronice, hipertensiune pulmonară sau afecțiuni cardiovasculare pot resimți mult mai intens efectele zborului.

Aerul din avion favorizează deshidratarea

Unul dintre cele mai puțin cunoscute efecte ale călătoriilor cu avionul este deshidratarea.

Aerul din cabină are un nivel foarte redus de umiditate, ceea ce duce la uscarea pielii, ochilor, nasului și gâtului. În plus, organismul poate pierde până la 360 de mililitri de apă pe oră în timpul zborului.

Această pierdere de lichide face ca sângele să devină mai vâscos, iar inima este obligată să depună un efort suplimentar pentru a-l pompa în întregul organism.

Totodată, sângele mai dens poate favoriza apariția trombozei venoase profunde, în special în cazul persoanelor care rămân nemișcate multe ore.

De ce apar amețelile și leșinul în timpul zborului

Leșinul reprezintă una dintre cele mai frecvente urgențe medicale întâlnite la bordul aeronavelor, fiind responsabil pentru aproximativ o treime dintre incidentele raportate.

Explicația ține de faptul că, după multe ore petrecute pe scaun, ridicarea bruscă în picioare poate determina acumularea sângelui în picioare. Astfel, pentru câteva momente ajunge mai puțin sânge la creier, fenomen cunoscut sub numele de hipotensiune posturală.

Riscul este amplificat de:

• deshidratare;
• consumul de alcool;
• aerul uscat din cabină.

Specialiștii avertizează că alcoolul produce efecte mai intense la altitudine, iar asocierea lui cu lipsa hidratării poate favoriza apariția amețelilor și chiar a leșinului.

De ce balonarea este mai accentuată în avion

Mulți pasageri observă că în timpul zborului apar mai frecvent balonarea și gazele intestinale. Explicația este una pur fizică.

Pe măsură ce presiunea atmosferică scade, gazele formate în timpul digestiei se dilată. Specialiștii spun că acestea pot ajunge la un volum de până la patru ori mai mare decât în condiții normale.

Fenomenul este cunoscut chiar sub denumirea de „expulzarea flatulențelor la altitudine mare”.

Anumite alimente cresc și mai mult riscul apariției acestui disconfort:

• fasole;
• broccoli;
• varză;
• ceapă;
• linte;
• carne roșie;
• produse cu gluten, în cazul persoanelor sensibile.

În majoritatea cazurilor este doar un disconfort temporar și nu reprezintă o problemă medicală.

De ce infarctul și accidentul vascular cerebral sunt mai periculoase în timpul zborului

Evenimentele cardiovasculare apar rar la bordul aeronavelor, însă atunci când se produc, șansele de intervenție rapidă sunt mult mai reduse decât la sol.

Majoritatea deceselor înregistrate în timpul zborurilor sunt provocate de afecțiuni cardiace.

Specialiștii explică faptul că acest lucru se întâmplă deoarece:

• echipamentele medicale din avion sunt limitate;
• nu întotdeauna există un medic printre pasageri;
• transportul rapid către un spital este imposibil până la aterizare.

Aceeași situație este valabilă și în cazul accidentului vascular cerebral, unde fiecare minut poate influența șansele de recuperare.

Cum poți reduce riscurile atunci când călătorești cu avionul

Medicii recomandă câteva măsuri simple care pot face diferența, mai ales în cazul zborurilor lungi:

• consumă suficientă apă înainte și în timpul zborului;
• evită sau limitează consumul de alcool;
• ridică-te și mergi câteva minute la fiecare două-trei ore pentru a stimula circulația;
• respectă programul tratamentelor, chiar dacă schimbi fusul orar.

Persoanele care au trecut recent prin intervenții chirurgicale, tratamente stomatologice sau au practicat scufundări trebuie să fie și mai prudente. După scufundări, specialiștii recomandă, în general, un interval de cel puțin 48 de ore înainte de urcarea într-un avion.

Nu orice urgență medicală impune aterizarea aeronavei

Chiar dacă la bord pot apărea incidente medicale, acestea nu duc automat la devierea zborului.

Decizia finală îi aparține comandantului aeronavei și este luată după consultarea echipajului, a eventualilor medici aflați la bord și a serviciilor medicale specializate de la sol.

Pentru majoritatea pasagerilor, călătoria cu avionul rămâne una sigură. Totuși, cunoașterea modului în care organismul reacționează la altitudine și respectarea unor măsuri simple de prevenție pot reduce semnificativ riscul apariției problemelor de sănătate în timpul zborului.