Cele mai dramatice momente din România. Care a fost, după părerea românilor, cea mai neagră zi din istoria țării
O postare pe Reddit a stârnit controverse între români. Utilizatorii au fost întrebați care a fost cea mai neagră zi din istoria României, iar răspunsurile au scos în evidență momente dramatice din trecutul țării, de la pierderi teritoriale la instaurarea comunismului și tragedii interne.
Istoria României este plină de momente dramatice, iar alegerea „cele mai negre zile” diferă în funcție de perspectiva istorică sau personală. Utilizatorii de pe Reddit au discutat aprins despre acest subiect, menționând evenimente ce au marcat ireversibil destinul țării.
28 iunie 1940
Pentru mulți, una dintre cele mai tragice zile este 28 iunie 1940, când Uniunea Sovietică a anexat un sfert din teritoriul României, respectiv Basarabia și Bucovina de Nord. Comentariile contemporanilor subliniază efectele dramatice ale acestui eveniment:
„28 iunie 1940 - URSS a anexat un sfert din suprafața României, mai exact Basarabia și Bucovina de Nord, iar mulți dintre românii de peste Prut au fost trimiși în lagăre în Siberia imediat după aceea”, a spus un român.
30 august 1940
Un alt moment tragic a fost 30 august 1940, când România a fost forțată să cedeze Transilvania către Ungaria și teritorii către URSS. Impactul asupra clasei politice a fost dramatic:
„Cei care știu istorie, știu că ziua de 30 august 1940 a fost cea mai neagră din istoria României. Este vorba de Dictatul de la Viena, ziua în care România a fost forțată să semneze cedarea Transilvaniei către Ungaria și Basarabia & Bucovina către URSS. Ministrul de externe al României de atunci, Mihail Manoilescu, a leșinat după ce a citit documentul. Au mai fost zile grele, dar am reușit să trecem peste, dar după acea zi, nici în ziua de azi Basarabia și nordul Bucovinei nu mai sunt la noi”, a comentat altcineva.
9 octombrie 1944 și anul 1947
Unii consideră că adevărata tragedie a început odată cu 9 octombrie 1944, când Aliații au hotărât împărțirea Europei de Est, stabilind practic dominația sovietică asupra României:
„Cea mai neagră zi din istoria României este ziua când Aliații au hotărât împărțirea Europei de Est (și deci, cedarea României comuniștilor, în 1944). Din acel moment, orice am fi făcut, efectiv nu mai aveam scăpare”.
Cineva a ținut să contrazică: „Din punct de vedere geopolitic, da, 9 octombrie 1944 a fost cea mai neagră zi. Dar, din punct de vedere național, nici nu se compară cu ce s-a întâmplat în 1947. Discuția pe care a ridicat-o se referă mai mult la istoria noastră națională, decât istoria geopolitică.
Chiar și în 1944, când s-au impărțit sferele de influență, Churchill a precizat clar pe bilețel ca sovieticii să aibă 90% și britanicii și SUA 10%, iar Stalin a fost de acord. Noi încă nu eram 100% sub influență sovietică atunci și repet, încă mai aveam monarhia și pe Regele Mihai, deci încă era o speranță.
Dar în 1947, noi efectiv ne-am dat bătuți complet, și am renunțat la ultimele libertăți ce le mai aveam si la ultima fărâmă de independență ce o mai aveam. Nici nu se compară, 1947 e MULT, MULT mai rău, deoarece atunci le-am dat rușilor pe tavă COMPLET 100% și din momentul ăla am devenit stat satelit al URSS. Până în 1947, noi încă mai aveam câteva libertăți sociale”.
„În 47', am predat CU TOTUL tot ce a mai rămas din România comuniștilor. Din momentul ăla, noi n-am mai avut absolut nimic, nicio libertate, nimic. Chiar și cu evenimentele din 1945, noi mai aveam monarhia și încă era o speranță a unei reveniri la o perioadă mai bună, dar în 1947 a fost momentul fără întoarcere”, a mai spus cineva.
„30 decembrie 1947: căderea regatului României prin acțiunea ilegală sprijinită de URSS a comuniștilor români. O zi cu adevărat neagră”.
6 martie 1945
Procesul de pierdere a libertăților a continuat cu instalarea primului guvern comunist:
„6 martie 1945. Instalarea primului guvern comunist., a comentat un internaut.
Alte momente tragice
Istoria României oferă și alte zile dramatice menționate de români:
„10 noiembrie 1940: după un an groaznic cu pierderi teritoriale, ruși la graniță, legionarii la conducere în țară, dictatură regală, masacrele de la Treznea și Ip, pogromul de la Dorohoi, asasinate politice, cel puțin 6 incidente armate la graniță cu URSS, România e lovită noaptea, la 3:39 de un cutremur de 7.4 grade pe scara Richter”.
„Multe, dar adaug un candidat «demn»: oricare zi dintre 27 și 30 iunie 1941. Pogromul de la Iași, unde între 14.000 și 15.000 de oameni au fost omorâți. Pur și simplu pentru că unii oameni au avut idei morbide”.
„2 martie 1354. Gallipoli e abandonat de bizantini după un cutremur. Otomanii ocupă cetatea și încep ocuparea Balcanilor. Din acel moment, soarta țărilor românești de a fi sub dominație otomană este cam inevitabilă”.
„23 august 1944 – România a întors armele împotriva Germaniei naziste, dar consecința a fost ocuparea țării de Armata Roșie și începutul dominației sovietice. A urmat instaurarea comunismului și pierderea independenței reale.
28 iunie 1940 – Raptul Basarabiei, Bucovinei de Nord și Ținutului Herța de către URSS, în urma ultimatumului sovietic. A fost o zi de umilință națională, pierderi teritoriale și refugii masive.
22 decembrie 1989 – deși marcată ca ziua căderii regimului Ceaușescu, pentru mulți a fost și o zi neagră: sute de morți și răniți în haosul Revoluției, manipulare și lupte fratricide.
1 decembrie 1916 – Căderea Bucureștiului în mâinile trupelor germane în Primul Război Mondial. România era aproape desființată, guvernul fugise la Iași.
4 martie 1977 – Cutremurul din 1977, care a ucis peste 1.500 de oameni și a distrus o mare parte din București”.
Concluzie
România a traversat secole întregi de momente tragice și decizii imposibile. Fiecare dintre aceste zile, de la pierderi teritoriale și ocupații, la instaurarea comunismului, a lăsat urme adânci în istorie și în memoria colectivă. Totuși, pentru mulți, 1947 rămâne simbolul pierderii totale a libertăților și independenței, marcând începutul unei perioade dificile care a durat aproape jumătate de secol.
