Cum arată casa din Austria unde au locuit Cristela și Călin Georgescu. A costat jumătate de milion de euro, are garaj subteran și un aer tradițional
Timp de un deceniu, Călin Georgescu și soția sa, Cristela, au locuit în Austria, unde s-au bucurat de un stil de viață diferit față de cel din România. Casa lor cu aspect tradițional, situată într-un orășel liniștit, a fost vândută pentru aproximativ 500.000 de euro în momentul în care au decis să se întoarcă în țară.
Stabiliți în Austria din 2011, soții Georgescu au locuit în mai multe localități, căutând un spațiu care să le ofere liniștea dorită. În cele din urmă, s-au mutat într-o casă din Gunselsdorf, în districtul Baden, care le-a fost cămin până în 2021. Achiziționată în 2017 pentru suma de 530.000 de euro, locuința este dotată cu facilități moderne, păstrând totodată un farmec autentic. Dispune de o parcare subterană și este înconjurată de un gard din fier forjat, potrivit gsp.ro.
Casa este situată pe o stradă liniștită, aproape de arterele principale ale orașului. Atmosfera calmă și liniștea zonei au fost factori esențiali pentru ca familia să se simtă „acasă”. În apropiere, Cristela Georgescu își desfășura activitatea într-un cabinet de medicină naturistă. O placă cu numele ei era amplasată la intrare, pentru a fi recunoscută de clienți, însă aceasta a fost ulterior îndepărtată.
„Situat lângă Castelul Schonau, în apropiere de Baden (20 min. cu mașina) și de Viena (40 min. cu mașina), într-o locație inedită, discretă și plină de farmec, cabinetul meu este o escală din călătoria spre «Acasa Inimii», un spațiu care permite deconectare, energizare și împuternicire”, se arată în descrierea de pe site-ul acesteia.
Ce spunea Călin Georgescu în 2019
Cristela oferea servicii de regenerare celulară și consiliere pentru un stil de viață sănătos (75 euro), proceduri Organetik de biorezonanță pentru autovindecare (85 euro), precum și iridologie limfatică, o analiză detaliată a irisului (250 euro).
Călin Georgescu a vorbit în trecut despre dificultățile întâmpinate în ceea ce privește alimentația în Austria, remarcând diferențele față de produsele românești:
„Românii se organizau foarte bine și aduceau periodic transporturi din România, în special din zona de graniță: Baia Mare, Satu Mare, așa că aveam mereu produse românești și reușeam să trecem mai ușor peste un episod care nu era deloc simplu.
Să mănânci constant produse din străinătate, chiar dacă poartă același nume, roșii, castraveți sau conopidă, nu e același lucru. Diferența de gust e mare. Reușeam, astfel, să depășim handicapul situației în care eram forțați să consumăm alimente din Occident”, declara acesta în 2019.
