Greșeala istorică din poezia „Muma lui Ștefan cel Mare”. Mama voievodului „era moartă de 11 ani”
În anul 1865 apărea volumul „Legende istorice” al cunoscutului scriitor, om politic și pașoptist Dimitrie Bolinteanu, unde apare și poezia patriotică „Muma lui Ștefan cel Mare”. Este poezia în care Ștefan cel Mare se întoarce înfrânt din bătălia de la Războieni din 1476, iar mama lui nu îi deschide poarta și îl trimite înapoi la luptă. Istoricii spun că poezia are la bază o informație falsă din punct de vedere istoric pentru că la momentul bătăliei de la Războieni, mama lui Ștefan cel Mare era moartă de 11 ani.
„Ce spui, tu, străine? Ştefan e departe”
Cea care a dat viață marelui voievod este prezentată într-o aură semilegendară cu atribute precum dârzenie, patriotism și sacrificiu. Ea își trimite fiul la moarte numai pentru a salva țara de turci, împiedicându-l să fugă din calea înfrângerii și refuzându-i accesul în cetatea Sucevei.
Momentul este plasat istoric după bătălia de la Războieni din 1476, atunci când Ștefan pierde în fața turcilor.
- "Ce spui, tu, străine? Ştefan e departe;
Braţul său prin taberi mii de morţi împarte.
Eu sunt a sa mumă; el e fiul meu;
De eşti tu acela, nu-ţi sunt mumă eu!
Însă dacă cerul, vrând să-ngreuieze
Anii vieţii mele şi să mă-ntristeze,
Nobilul tău suflet astfel l-a schimbat;
Dacă tu eşti Ştefan cu adevărat,
Apoi tu aice fără biruinţă
Nu poţi ca să intri cu a mea voinţă.
Du-te la oştire! Pentru ţara mori!
Şi-ţi va fi mormântul coronat cu flori!"
„Muma lu Ştefan cel Mare“, scrisă de Dimitrie Bolintineanu, este cea mai îndrăgită operă a scriitorului, dar şi una dintrele cele mai cunoscute poezii din literatura română. Aceasta se bazează, însă, pe o informaţie falsă din punct de vedere istoric.
Poezia se bazează pe o legendă din volumul „O samă de cuvinte”, scrisă de Ion Neculce:
„Ştefan–Vodă cel Bun, bătându-l turcii la Războieni, au mărsu să intre în Cetatea Neamţului. Şi fiind mumă–sa în cetate, nu l–a lăsat să între şi i-au dzis că pasărea în cuibul său nu piere. Ce să ducă în sus, să strângă oaste, că izbânda va fi a lui. Şi aşa pe cuvântul mâne-sa, s-au dus în sus şi au strânsoaste”.
„«Muma lui Ştefan» era în lumea celor drepţi de 11 ani!“
Istoricul Eugen Şendrea consideră, în lucrarea „Pe urmele lui Ştefan cel Mare, că mama lui Ştefan cel Mare era decedată de 11 ani:
„Şi totuşi, Ştefan n-avea cum să se întâlnească cu mamă-sa atunci. Aceasta pentru că doamna Oltea îşi dormea somnul de veci la Mănăstirea Probota. Piatra de mormânt datează de la 1465, noiembrie. Aşadar, «muma lui Ştefan» era în lumea celor drepţi de 11 ani!
Bolintineanu, entuziasmat de cele citite, n–a mai verificat datele istorice, o greşeală care avea să dea naştere unei populare poezii“.
Istoricul Constantin C. Giurescu menţiona cu privire la această confuzie că transmiterea prin viu grai a acestei legende într-o perioadă lungă de timp a dus la această informaţie falsă:
„Cu privire la Ştefan cel Mare, Neculce a strâns cinsprezece tradiţii... Admiţând că ele au luat naştere concomitent sau la foarte scurt interval după faptele la care se referă, rezultă că răstimpul cât au fost transmise prin viu grai, de la o generaţie la alta, variază între 125 şi 175 de ani. Intervalul e suficient pentru ca unele să fie modificate, să intervină chiar unele inadvertenţe sau confuzii”, notează Historia.
