VideoMarte își arată toate fețele. Imaginile care rescriu povestea Planetei Roșii au fost publicate de NASA
Două rovere, două direcții opuse și o singură poveste care începe să capete tot mai mult sens: trecutul complex al planetei Marte.
Cele mai recente panorame de 360 de grade realizate de Curiosity și Perseverance aduc în prim-plan detalii esențiale despre formarea planetei, despre perioadele în care aceasta a fost mult mai umedă și despre posibilitatea ca viața să fi existat aici, chiar dacă doar la nivel microbian, explică Phys.org.
Misiunile derulate de NASA oferă o perspectivă rară și complementară: deși cele două rovere sunt separate de aproximativ 3.775 de kilometri, ele investighează regiuni extrem de vechi, fiecare contribuind la completarea unui puzzle uriaș care descrie evoluția Planetei Roșii.
Două rovere, o călătorie în timp
Curiosity, aflat pe versanții Mount Sharp din craterul Gale, continuă să urce treptat prin straturi geologice din ce în ce mai „tinere”, fiecare nivel oferind indicii despre schimbările climatice și chimice ale planetei.
Practic, traseul său este echivalent cu o deplasare înainte în timp, deoarece straturile superioare sunt mai recente decât cele de la bază.
În paralel, Perseverance explorează unele dintre cele mai vechi regiuni din întregul Sistem Solar, în craterul Jezero, analizând roci care datează din perioade foarte timpurii ale planetei Marte.
Astfel, cele două misiuni funcționează ca un sistem sincronizat: una urcă spre „prezentul” geologic al planetei, în timp ce cealaltă coboară spre originile sale, oferind împreună o imagine completă a evoluției marțiene.
Peisaje care spun povești despre apă și viață
Panorama realizată de Curiosity, compusă din peste 1.000 de imagini, surprinde o zonă spectaculoasă dominată de structuri geologice numite „boxwork”.
Aceste formațiuni, care seamănă cu niște rețele fine de creste asemănătoare pânzelor de păianjen, s-au format în urma circulației apei subterane prin fisurile rocilor. Apa a transportat minerale care s-au depus ulterior, întărind acele zone și făcându-le mai rezistente la eroziune decât rocile din jur.
În contrast, Perseverance analizează o regiune cunoscută sub numele de „Lac de Charmes”, situată în afara craterului Jezero, unde peisajul actual pare complet arid și înghețat. Cu toate acestea, indiciile geologice sugerează că în trecut aceste zone au fost mult mai active, probabil dominate de apă lichidă și procese chimice intense.
Descoperiri care schimbă scenariul despre Marte
Încă de la sosirea sa în craterul Gale, în 2012, Curiosity a avut ca obiectiv principal să determine dacă Marte a oferit vreodată condiții favorabile vieții.
Rezultatele nu au întârziat să apară: în doar un an, roverul a confirmat existența apei, a elementelor chimice esențiale și a unor posibili nutrienți necesari pentru microorganisme.
Pe măsură ce a continuat să urce pe Mount Sharp, Curiosity a identificat și mineralul siderit, considerat o posibilă „capsulă” pentru dioxidul de carbon dintr-o atmosferă marțiană mult mai densă în trecut.
În plus, roverul a detectat unele dintre cele mai complexe molecule organice descoperite până acum pe Marte, inclusiv hidrocarburi cu lanț lung, care ar putea avea legături cu procese similare celor ce stau la baza formării acizilor grași pe Pământ.
Perseverance caută urme directe de viață
Ajuns în 2021 în craterul Jezero, Perseverance are o misiune și mai ambițioasă: să caute dovezi directe ale vieții microbiene din trecutul planetei.
Una dintre cele mai interesante descoperiri de până acum este roca denumită „Cheyava Falls”, care prezintă un model de pete ce, pe Pământ, este asociat frecvent cu activitatea microorganismelor.
Spre deosebire de Curiosity, care analizează probele direct pe Marte, Perseverance colectează mostre intacte de rocă și le depozitează în tuburi speciale. Până în prezent, roverul a adunat 23 de astfel de probe, care ar putea fi aduse pe Pământ în viitor pentru analize mult mai detaliate, deschizând posibilitatea unor descoperiri majore în astrobiologie.
Fenomene nemaivăzute pe o altă planetă
Pe lângă analiza rocilor și a solului, Perseverance a reușit să surprindă și fenomene complet noi pentru știință. Roverul a înregistrat pentru prima dată descărcări electrice în tornade de praf marțiene, oferind indicii despre dinamica atmosferică a planetei.
De asemenea, a reușit să observe aurore direct de pe suprafața lui Marte, un fenomen care până acum nu fusese documentat în acest mod pe o altă planetă. Aceste observații nu doar că extind cunoștințele despre Marte, ci contribuie și la înțelegerea comportamentului atmosferelor planetare în general.
